Herghelia de la Sâmbăta de Jos: o experiență ecvestră memorabilă

Despre herghelia de cai de la Sâmbăta de Jos

Herghelia de la Sâmbăta de Jos, județul Brașov, este una dintre cele mai importante crescătorii de cai lipițani din lume. Principala activitate de aici este creșterea cabalinelor din această rasă vestită pentru conformația armonioasă și temperamentul docil și vioi. La Sâmbăta de Jos se cresc 7 linii de sânge cu numele armăsarilor de la care a pornit descendența fiecăreia: Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy-Capriola și Tulipan. Desigur, fiecare cal are propriul nume: Fulgușor, Snow, Pluto.

Deși scopul hergheliei este creșterea frumoaselor cabaline de rasă nobilă, există și activități pentru public: cursuri de călărie, spectacole de echitație, plimbări călare ș.a. Te asigurăm că merită să mergi acolo chiar și numai pentru a admira superbii cai lipițani.

Istoricul hergheliei de cai de la Sâmbăta de Jos

• Prima herghelie de la Sâmbăta de Jos a fost înfiinţată în 1874 de contele Jozef von Brukenthal (fratele baronului Samuel von Brukenthal) lângă propriul castel. Caii proveneau de la Lipica (pron. Lipița), satul din Slovenia unde în 1580 a început procesul de selecție pentru celebra rasă lipițan (Lipitzaner sau Lipizzaner), al cărei nume este derivat din cel al localității.
• În 1913, înainte de Primul Război Mondial, herghelia de 322 de cai a fost mutată la Bábolna, în Ungaria.
• În 1920 Statul Român a înființat la Sâmbăta de Jos o herghelie națională care a pornit cu 3 armăsari de prăsilă și 22 de iepe.
• De atunci Herghelia de la Sâmbăta de Jos a rămas în posesia Statului și începând din 2002 se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Cum ajungi la herghelia de cai de la Sâmbăta de Jos

Sâmbăta de Jos se află în comuna Voila din județul Brașov, nu departe de orașul Victoria. Accesul se face pe DN1 Brașov – Sibiu. Adresa exactă este: Strada Principala nr. 45, comuna Voila, județul Brașov.

Serviciile oferite de Herghelia de cai de la Sâmbăta de Jos

Herghelia de cai de la Sâmbăta de Jos oferă următoarele servicii pentru turiști:

• Vizitarea hergheliei;
• Vizitarea hergheliei + spectacol ecvestru;
• Plimbare cu trăsura cu 2 cai;
• Cursuri de călărie pentru începători și avansați;
• Abonamente de echitație – 5 sau 10 ședințe;
• Demonstrație ecvestră în incinta hergheliei, cu 6-12 cai călăriți de sportivi – numai pentru grupuri organizate.

Tarifele sunt foarte accesibile. Poți vedea lista completă de servicii și prețuri pe site-ul Romsilva.

În plus, poți asista la cursuri de dresaj, spectacole și concursuri sportive de echitație.

Programul cu publicul

Herghelia de la Sâmbăta de Jos are program cu publicul doar de luni până vineri între orele 09.00 și 16.30 în sezonul rece și între 09.00 și 18.00 pe timp de vară. Dacă vrei să-ți programezi o vizită poți suna la 0268 51 76 86.

Alte atracții turistice în comuna Sâmbăta de Jos (județul Brașov) și în apropiere

În Sâmbăta de Jos atracțiile principale sunt herghelia de cai lipițani despre care am vorbit, castelul Contelui Josef von Brukenthal și Muzeul Școala Sâmbetenilor.

În localitatea înrudită și învecinată Sâmbăta de Sus merită să vizitezi Mânăstirea Brâncoveanu, Castelul Brâncoveanu, biserica Adormirea Maicii Domnului și biserica Sfântul Teodor de Tiron.

Alte atracții turistice și culturale importante din zonă sunt:

• Izvorul și Chilia (peștera) Părintelui Arsenie Boca;
• Cetatea Făgărașului;
• Moara de apă de la Ohaba;
• Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche;
• Sanctuarul de urși Libearty Zărnești;
• Peștera Dâmbovicioara;
• Mănăstirea Cârța (abația cisterciană de la Cârța) ș.a.

Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos

Contele Josef von Brukenthal a primit în concesiune de la împărăteasa Maria Tereza o moșie de 1.700 de hectare pe care în 1750 și-a construit un castel. Clădirea cu două etaje are fațada simetrică, decorată simplu, cu registre orizontale, iar în partea superioară a corpului central sunt patru ornamente de inspirație barocă, în forma unor mici ghirlande vegetale.

Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos are 35 de încăperi, dar se află într-o stare deplorabilă. La renovarea din 1932 picturile de pe pereți au fost acoperiți cu var, inclusiv o frescă din sala mare atribuită pictorului Anton Steinwald din Sibiu, care reprezenta o scenă de vânătoare în zona Făgărașului.

După ce comuniștii au naționalizat proprietatea, castelul a devenit sediul administrativ al hergheliei de cai lipițani. Acum clădirea este nefolosită și se degradează pe zi ce trece. Merită să o vezi cât timp mai există, pentru că deși se tot vorbește de restaurare, niciodată nu se găsesc fonduri.

Muzeul Școala Sâmbetenilor de la Sâmbăta de Jos

Muzeul Școala Sâmbetenilor se află în clădirea vechii școli a satului, construită în 1886 de contele Josef von Brukenthal pentru copiii muncitorilor de la herghelie. Aici poți vedea cum arăta pe vremuri o sală de clasă dintr-un sat făgărășean, cu materialele didactice folosite de dascălii din trecut, și o colecție fermecătoare de piese de port popular, obiecte casnice și decorative, războaie de țesut ș.a.

Școala a funcționat timp de 119 ani, până în 2005, când a fost mutată într-o clădire nouă, iar vechea construcție a rămas nefolosită și a început să se degradeze. Din fericire, patru localnici au creat asociația Clubul Sâmbetenilor, care a preluat clădirea și a transformat-o într-un muzeu unde au loc șezători autentice și alte evenimente menite să reînvie tradițiile zonei. Exponatele muzeului au fost donate de săteni.

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

În 1654 satul transilvănean Sâmbăta de Sus a intrat în stăpânirea boierului Preda Brâncoveanu din Țara Românească, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, care a construit o bisericuță din lemn pe valea râului Sâmbăta. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a ctitorit aici în 1686 o mănăstire ortodoxă, în semn de nesupunere față de tentativele regilor Ungariei de a catoliciza Transilvania.

Datorită relațiilor bune ale domnitorului valah cu Curtea de la Viena, administrația austro-ungară nu s-a atins de Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus. După 1772 însă moșia Sâmbăta de Sus nu s-a mai aflat în posesia Brâncovenilor, iar în 1785 austro-ungarii au distrus-o aproape complet.

În 1926 Comisia Monumentelor Istorice a început lucrările de refacere a bisericii brâncovenești și de restaurare a vechilor picturi murale. Inaugurarea a avut loc în 1946, sub domnia tânărului rege Mihai I, al cărui portret apare ca al doilea ctitor al mănăstirii.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus păstrează caracteristicile stilului arhitectural brâncovenesc, iar pe site-ul așezământului monahal poți afla mai multe despre pictura veche a bisericii și exponatele valoroase ale muzeului.

Castelul Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Domnitorul Țării Românești Constantin Brâncoveanu, a construit în 1708 pe moșia familiei de la Sâmbăta de Sus un palat pe modelul celor pe care le ridicase la Potlogi și Mogoșoaia. Succesorii domnitorului pierd însă moșia, care ajunge în posesia negustorului Dumitru Marcu, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea guvernatorul Transilvaniei a dărâmat palatul la ordinul autorităților austro-ungare.

La începutul secolului al XIX-lea Brâncovenii au reintrat în posesia domeniului și Grigore Brâncoveanu a construit aici un nou palat, care a înglobat pivnițele celui vechi. Familia a stăpânit domeniul până la Reforma Agrară din 1922.

Curtea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus include acum palatul construit de Grigore Brâncoveanu, care a suferit recent modificări majore. Din perioada lui Constantin Brâncoveanu se păstrează doar pivnițele cu bolte pe pandantivi și poarta din piatră pe care se intra în incintă, care mai are ornamentele bogate specifice stilului brâncovenesc.

În prezent, ansambul este în proprietatea comunei și poate fi vizitat.

Cetatea Făgărașului

Prima construcție de zidărie de aici este cetatea de apărare atestată documentar în secolul al XV-lea. Incinta era înconjurată de un zid cu ambrazuri care avea în partea superioară creneluri și drum de strajă. Fortăreața mai avea patru turnuri (3 bastioane și un donjon) și o barbacană.

În secolul al XVI-lea principele Transilvaniei Ştefan Mailat a înconjurat cetatea cu un zid de apărare care înglobează turnul barbacană. Zidurile interioare au fost dublate cu unele din cărămidă, iar în spațiile dintre ele au fost amenajate casele voievodului, sufrageria căpitanului ș.a.

La sfârșitul secolului al XVI-lea principii Ştefan și Balthazar Báthory au transformat cele patru laturi ale vechii cetăți în corpuri de apartamente. În timpul lui Balthazar Báthory s-a ridicat nivelul al treilea al cetății; ancadramentele de pe latura sudică poartă blazonul lui.

Forma actuală a Cetății Făgărașului datează din secolul al XVII-lea și se datorează principelui transilvănean Gabriel Bethlen, care și-a impregnat gustul pentru Renașterea italiană, vizibil în special la loggiile de pe latura sudică a curții interioare.

Făgărașul a intrat în 1696 sub stăpânirea austriacă, iar cetatea a fost transformată în garnizoană și a început să se degradeze. După Marea Unire din 1918 garnizoana a revenit armatei române, a fost reparată și a adăpostit un lagăr pentru rușii albi refugiați în țara noastră.

Între anii 1948-1960 cetatea a fost închisoare pentru deținuți politici, iar după aceea restaurările i-au redat înfățișarea de castel fortificat. În prezent aici se află Muzeul Țării Făgărașului.

Obiective turistice din Țara Făgărașului

În Țara Făgărașului există foarte multe obiective turistice interesante. Noi îți recomandăm să vizitezi:

• Transfăgărășanul, considerat una dintre cele mai frumoase șosele din lume. Pe traseul de 151 de kilometri care leagă Transilvania de Muntenia poți vizita punctele Bâlea Glăjărie, Bâlea Cascadă, Bâlea Lac și zona Capra;
• Abația cisterciană de la Cârța;
• Lacul de Smarald și Coloanele de Bazalt, formațiunile geologice spectaculoase de la Racoș;
• Biserica rupestră de la Șinca Veche;
• Vâltorile de la Lisa;
• Muzeul de Pânze și Povești din Mândra.

Moara de apă de la Ohaba (Moara cu noroc)

Moara de apă de la Ohaba, sau Moara cu noroc, datează din 1873 și este una dintre puținele din România care mai funcționează cu mecanismele originale. Pietrele de moară, despre care se spune că au fost aduse din Franța, nu au fost niciodată înlocuite, iar vechiul sistem cu curele și role din lemn pune în mișcare întreaga instalație.

Aici se macină grâu, făină de trei tipuri și mălai furajer, iar întregul proces este exclusiv mecanic, alimentat doar de debitul de apă. Instalația este operată de a patra generație a aceleiași familii de morari. În curtea morii se află și pensiunea Moara cu Noroc, cu o atmosferă rustică și primitoare.

Mănăstirea rupestră Șinca Veche

Cunoscută și sub numele de Templul Ursitelor, Mănăstirea rupestră Șinca Veche este un lăcaș de cult săpat în piatră sub nivelul solului. Monumentul nu a putut fi datat cu certitudine, dar are o istorie tumultoasă datorită amplasării la granița istorică dintre Țara Românească și Imperiul Habsburgic.

Cea mai veche atestare documentară a monumentului datează din secolul al XII-lea. Prezența unei vieți monahale aici în anii 1700 este certă: în sălile săpate în roca de sub pământ s-au ascuns numeroși călugări ortodocși transilvăneni pe care Maria Tereza voia să-i oblige să treacă la catolicism.

Biserica are nouă săli, dintre care două altare – fapt care a provocat semne de întrebare cu privire la destinația de locaș de cult creștin. Este posibil să fi existat două biserici alăturate și peretele de piatră dintre ele să se fi prăbușit. În niciuna dintre încăperi nu s-a păstrat vreun semn al crucii, ceea ce a sporit controversele.

Primul altar este aproape de intrare și deasupra lui se înalță o cavitate de 10 metri înălțime, ca o turlă cu interior spiralat care lasă lumina să pătrundă în încăpere. În cel de-al doilea altar o inscripție înfățișează steaua lui David, însă ca multe altele care acoperă pereții, nu poate fi datată.

Sanctuarul de urși Libearty Zărnești

Libearty Zărnești este cel mai mare sanctuar de urși bruni din lume. Intrarea în rezervație se află pe dealul de la intrarea în orașul Zărnești, la 2 kilometri de drumul național 73A Râșnov – Zărnești – Sibiu.

Proiectul a început prin salvarea a 160 de exemplare ținute în captivitate în condiții mizere, subnutrite și neîngrijite, care aici și-au redobândit libertatea, au fost îngrijite și și-au recăpătat comportamentul natural. Pe suprafața de 70 de hectare cu pădure de stejari trăiesc acum peste 130 de urși, care se cațără în copaci, zburdă, se scaldă în bazine special amenajate și primesc hrană adecvată, prescrisă de veterinari.

Peștera Dâmbovicioara

Peștera Dâmbovicioara s-a format prin acțiunea pârâului cu același nume, care a cioplit stâncile calcaroase care datează din Jurasic și fac parte din Masivul Piatra Craiului. Pârâul și-a schimbat cursul și nu mai trece prin peșteră, unde acum umiditatea este moderată.

Interiorul este iluminat artificial pentru vizitare și constă într-o galerie cu câteva ramificații. Decorul este alcătuit din turnuri, stalactite, stalagmite și diverse alte formațiuni calcaroase. Într-una dintre săli poți vedea oasele de Ursus spelaeus (ursul cavernelor, specie de mult dispărută) descoperite aici.

Accesul se face cu ghid (de la care vei afla multe lucruri interesante despre istoria și legendele locului), iar vizita durează în medie 20 de minute.

Mănăstirea Cârța (abația cisterciană de la Cârța)

Ordinul cistercian a fost fondat în 1098 și numit după localitatea Cîteaux (Cistercium, în latină) din Burgundia. Acolo și-au întemeiat propriul locaș călugării care, în frunte cu abatele Robert de Molesmes, au părăsit ordinul benedictin pentru a duce un trai mai ascetic, cu multă muncă fizică. Ordinul s-a răspândit în Europa de Vest și există și astăzi, deși din secolul al XVII-lea cistercienii sunt cunoscuți sub numele de trapiști, de la abatele De La Trappe care reformat atunci mișcarea.

Abațiile cisterciene au răspândit stilul gotic timpuriu, cu o arhitectură sobră, în contrast cu lăcașurile în stil romanic bogat ornamentate ale benedictinilor.

Cistercienii de la Igriș au ridicat în 1202 o mănăstire din lemn lângă Cârța, pe malul Oltului. După câțiva ani însă au chemat meșteri pietrari din Franța care au înlocuit construcția inițială cu o biserică-sală gotică cu trei nave, transept și cor poligonal.

În prima jumătate a secolului al XV-lea mănăstirea a fost avariată de atacurile turcești, iar în 1474 a fost desființată din ordinul regelui maghiar Matei Corvin, revoltat de decăderea morală în care ajunseseră călugării de aici.

Impunătoarea mănăstire de altădată este acum o ruină. Din biserică se mai păstrează și sunt funcționale doar corul, transformat în biserică parohială și capela de sud, devenită sacristie. Fațada vestică încă mai există, la fel și o parte din corpul estic, restul au dispărut.

Trasee turistice în Țara Făgărașului

Țara Făgărașului are multe trasee de drumeție. Îți recomandăm două, care sunt deosebit de frumoase:

Comăna de Jos – Peştera Comăna – Coloanele de Bazalt de la Piatra Cioplită

• Lungime traseu: aproximativ 3 kilometri.
• Durată: o oră și 30 de minute.
• Marcaj – punct roșu până la peșteră și bandă galbenă încadrată de portocaliu până la Coloanele de Bazalt de la Piatra Cioplită.
• Atenție: peștera Comăna poate fi vizitată doar însoțit de un custode de la Clubul de Speologie Brașov.
• Notă: Coloanele de Bazalt de la Piatra Cioplită nu trebuie confundate cu Coloanele de Bazalt de la Racoș, care sunt mult mai monumentale.

Cabana Bâlea Cascadă (de pe Transfăgărășan) – cascada Bâlea

• Lungime traseu: 1,4 kilometri.
• Durată: 1 oră și 30 de minute.
• Marcaj – punct roșu.
• Dificultate: ușoară spre medie (ultimul segment e mai abrupt).
• Notă: Cascada Bâlea este una dintre cele mai frumoase din țară. Căderea de apă are o lungime de 60 de metri.

Mai multe opțiuni găsești aici și aici.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru peisaje ca-n povești, confort deplin și preparate culinare delicioase!

Herghelia de cai lipițani de la Sâmbăta de Jos merită vizitată împreună cu prietenii, pentru a vă bucura împreună de toate experiențele deosebite de acolo. Ar fi păcat să nu vă faceți unii altora fotografii instantanee în postură ecvestră!

Dacă vreți să mergeți la herghelie pentru cursurile de 5-10 zile sau să explorați în voie Țara Făgărașului, vila Transylvanian Inn din Predeluț este o alegere excelentă.

Camerele confortabile au balcoane cu vederi de vis către Castelul Bran, Cetatea Râșnov, munții Bucegi și Piatra Craiului. Restaurantul este renumit pentru bunătățile preparate din ingrediente locale și are o terasă cu priveliști care-ți taie răsuflarea.

Micul-dejun bogat este inclus, așa că puteți pleca la drum cu toată energia. Puteți reveni la prânz pentru o masă delicioasă sau dacă vreți să faceți un picnic în aer liber puteți cere să vi se pregătească mâncare la pachet. Seara vă veți delecta cu alte delicatese și vă puteți relaxa în voie pe terasa restaurantului, în grădină sau în „Biblioteca la înălțime“, cu o vedere panoramică superbă.

Pentru detalii și rezervări vizitează https://transylvanianinn.ro.