Împrejurimi

Castelul Bran are un aspect romantic și o istorie tumultuoasă de aproape opt secole. Ridicată în vârful stâncii ce veghează Trecătoarea Branului, între munții Bucegi și Piatra Craiului, vechea fortăreață este înconjurată de peisaje mirifice. În muzeul de patru etaje sunt expuse colecții de mobilier, costume, arme și armuri. Domeniul castelului mai cuprinde Parcul Regal, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana. Prin istoria sa plină de evenimente și personaje marcante, frumusețea clădirilor și a peisajelor, dar și legendele sale fascinante, Castelul Bran este unul dintre cele mai îndrăgite obiective turistice din România, cu peste 500.000 de vizitatori anual.

Mănăstirea Bran se află în vârful Dealului Balaban și îți oferă de jur-împrejur priveliști superbe spre munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru și Leaota, către Măgura Codlei și câmpia Transilvaniei. Locul are o încărcătură istorică aparte: aici sunt comemorați ostașii români care și-au dat viața apărând culoarul Rucăr-Bran în Primul Război Mondial; în cinstea lor a fost ridicată troița din vecinătatea bisericii.

Cascada Chișătoarea, învăluită într-o vegetație luxuriantă, se află pe traseul pitoresc al Cheilor Moieciului. Urmând pârâul Turcului ajungi într-un mic paradis natural, unde poți observa cum țâșnesc din stâncă două fire de apă care se transformă apoi în șiroaie de 15-20 metri. Specificul cascadei este dat de formațiunile de travertin alcătuite din depuneri de carbonat de calciu: fenomenul carstic a determinat crearea Rezervației naturale bio-geologice Cheile Moieciului - cascada Chișătoarea.

Muzeul Național Bran adăpostește o colecție valoroasă de obiecte cu care Regina Maria a României și-a decorat cândva reședința preferată, Castelul Bran. Aici poți vedea cum arătau odinioară dormitorul regal, o parte a salonului de muzică și o secțiune din minunata bibliotecă, serviciul de ceai al suveranei și obiectele de cult pe care le iubea.

Muzeul Satului din Bran se află pe domeniul celebrului castel din localitate și adăpostește exemple valoroase de arhitectură și tehnică populară, reprezentative pentru această veche zonă de graniță. De la locuințe, anexe gospodărești, unelte, instalații de prelucrare a lemnului și lânii până la mobilier, obiecte de artă populară și costume tradiționale, exponatele prind viață și deapănă poveștile comunităților din trecut, cu credințele, obiceiurile și valorile lor.

Piatra Craiului este o un lanț muntos din Carpații Meridionali care se întinde pe o lungime de 25 de kilometri și are altitudinea maximă de 2.238 de metri în vârful La Om (Piscul Baciului).

Parcul Național Piatra Craiului adăpostește numeroase ecosisteme reprezentative pentru acest spațiu montan și cuprinde elemente naturale cu valoare deosebită din mai multe puncte de vedere: fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, paleontologic ș.a. Rezervația poate fi vizitată în scopuri științifice, recreative, educative și turistice.

Prima rezervație naturală de aici a fost înființată în 1938, pe o suprafață de 440 de hectare, iar în 1990 zona protejată a fost extinsă la 14.766 hectare și a fost declarată parc național.

Înălțimea munților formați preponderent din roci calcaroase de vârstă jurasică și tectonica zonei au favorizat carstificarea, ceea ce a dus la formarea a peste 500 de peșteri și avene. Pe versantul vestic abrupturile și porțiunile lipsite de vegetație alcătuiesc un peisaj sălbatic impresionant.

În Parcul Național Piatra Craiului există 119 specii și subspecii de plante superioare, dintre care 53 sunt endemice zonei carpatice. Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este o specie care nu poate fi întâlnită decât aici.

Fauna este foarte bogată și cuprinde 35 de nevertebrate ca specii endemice, 111 specii de păsări și nu mai puțin de 21 de specii de lilieci. Dintre carnivorele mari, cele mai reprezentative sunt ursul, lupul și râsul, care conform studiilor au trei culoare de circulație între masivele Piatra Craiului și Bucegi.

Dacă vrei să vizitezi Parcul Național Piatra Craiului o poți face individual sau în tururi ghidate. Ai de ales între 42 de trasee de drumeție cu diferite nivele de dificultate și 11 trasee de cicloturism, toate bine marcate.

Libearty Zărnești este cel mai mare sanctuar de urși bruni din lume. Proiectul a început în 2005 prin salvarea a 160 de exemplare ținute captive în condiții mizere, subnutrite și abuzate care aici și-au redobândit libertatea, au fost îngrijite și și-au reluat comportamentul natural.

Recunoscut de specialiști drept cel mai etic sanctuar din lume, Libearty este acum căminul a peste 130 de urși. Pe suprafața de 70 de hectare cu pădure de stejari animalele au destui copaci în care să se cațăre, bazine în care să se bălăcească și hrană adecvată prescrisă de veterinari.

Prăpăstiile Zărneștiului sunt un canion îngust, de o frumusețe aparte. Indiferent de anotimp, peisajele sunt uluitoare și dacă ai puțin noroc, poți vedea o capră neagră. Defileul are o lungime de 5 kilometri, cu pereți care ating pe alocuri 200 de metri înălțime, iar drumul este aproape plat, ușor de parcurs pentru oricine.

Cheile Zărneștiului (sau Prăpăstiile Zărneștiului) se află în Parcul Național Piatra Craiului. Cel mai ușor ajungi acolo pe traseul care pornește din Strada Râului din orașul Zărnești către Valea Prăpăstiilor.

Mulți turiști își parchează mașina la Fântâna lui Botorog, de unde începe trasul de drumeție spre Cabana Curmătura.

Îți recomandăm un circuit de aproximativ 6 ore pe ruta Fântâna lui Botorog – Poiana Zănoaga – Cabana Curmătura – Prăpăstiile Zărneștilor – Fântâna lui Botorog.

Cetatea Râșnov este unul dintre cele mai importante monumente medievale din țară. Prima fortificație de aici a fost ridicată de cavalerii teutoni și de sașii din zonă între anii 1211 și 1225, dar construcțiile de atunci și cele ulterioare ridicate din lemn au pierit în incendii. Cetatea actuală, formată din ziduri de apărare, turnuri şi case, este vechea așezare fortificată a sașilor din Râșnov.

Peștera Valea Cetății din Râșnov a fost mult timp ascunsă de alunecări de teren și a devenit vizibilă de-abia în 1949. În 2010, după ce a fost amenajată pentru acces public, a intrat în circuitul turistic și a fost declarată Zonă naturală protejată de interes național. Interiorul este spectaculos, presărat cu mici lacuri, stalactite și alte forme modelate de natură în calcarul alb. Acustica Sălii Mari este perfectă: aici Filarmonica din Brașov susține concerte fără instalații de sonorizare.

Funicularul Cetății Râșnov este ascensorul pe plan înclinat care face legătura între centrul istoric al orașului și cetatea cu același nume. Instalația poate transporta până la 800 de persoane pe zi și rulează cu viteza de 2 metri pe secundă, astfel încât poți admira în voie peisajul minunat pe care-l străbate.

Dino Parc Râșnov este mai mult decât un parc de distracții: este un proiect educațional interactiv. Aici poți vedea 120 de dinozauri reproduși la scară naturală (dintre care unii se mișcă și scot sunete) în conformitate cu cele mai noi descoperiri paleontologice. Complexul mai include o replică a unui vulcan în activitate, o platformă care simulează producerea seismelor, expoziții în căsuțe din copaci, ateliere interactive, cinematograf 9D, tiroliană și trasee de aventură, labirint cu lasere, spații de joacă, restaurant și multe alte atracții.

Dacă îți plac caii, la Râșnov găsești două centre de echitație care oferă lecții de călărie și plimbări călare în natură sau în manej. Merită să mergi chiar și numai pentru a vedea poneii, caii arabi și cei lipițani.

Piața Sfatului este inima Brașovului, un spațiu plin de farmec, istorie și legende. Până în zorii secolului XX a găzduit târguri importante la care participau neguțători transilvăneni, valahi, greci, turci și de alte nații. În Evul Mediu, la stâlpul infamiei de aici se făcea judecata vrăjitoarelor și răufăcătorilor. Aici a fost decapitat în 1688 Stefan Stener, șeful breslei cizmarilor, care s-a împotrivit intrării austriecilor în oraș. În 1892 a fost inaugurat aici primul tramvai cu abur de pe actualul teritoriu al României. Casele cu etaj zugrăvite în roșu cărămiziu, galben, albastru, roz sau verde care mărginesc piața sunt monumente istorice: multe sunt bijuterii arhitecturale construite între anii 1500 și 1900. În Piața Sfatului se desfășoară acum concerte și evenimente care atrag turiști din toată lumea.

Biserica Neagră din Brașov este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din oraș și cea mai mare biserică gotică din sud-estul Europei; înăuntru încap aproape 5.000 de oameni. Clădirea a fost construită în secolele XIV-XV în stil gotic târziu.

Se numește Biserica Neagră din 1689, când un incendiu i-a înnegrit zidurile și i-a distrus parțial interiorul. Reconstrucția a durat până în 1722 și pentru refacerea bolților mari au fost aduși meșteri din Danzing (azi Gdańsk). De aceea interiorul este preponderent baroc. Amvonul a fost realizat în anul 1695, la șase ani după incendiu, din donația meșterului măcelar Lorenz Bömches.

Biserica păstrează o superbă pictură murală gotică realizată la sfârșitul secolului al XV-lea care o înfățișează pe Fecioara Maria cu pruncul Isus și sfintele Ecaterina a Alexandriei și Barbara, alături de care apar blazoanele regelui Ungariei Matia (Matei Corvin) și al soției sale, Beatrix de Aragon.

• O altă operă de artă este și cristelnița din bronz, care datează din anul 1472 și se folosește și astăzi;
• Bogata colecție de covoare anatoliene din secolele XV-XVI a Bisericii Negre este întrecută doar de cea a Muzeului Topkapî din Istanbul. Piesele provin preponderent din satele săsești, unde decorau bisericile și primăriile;
• Celebra orgă de aici a fost montată în 1839 de firma berlineză Buchholz. Calitatea sunetelor ei atrage organiști care vin să concerteze din toată lumea.

Strada Sforii leagă străzile Cerbului și Poarta Șchei din centrul istoric și este a treia cea mai îngustă stradă din Europa, cu o lățime de 1,11 până la 1,35 metri. Atestat documentar din secolul al XVII-lea, coridorul a fost construit pentru accesul pompierilor. Aici se întâlneau pe ascuns îndrăgostiții ai căror părinți nu erau de acord cu relația lor și se spune că cei care se sărută pe Strada Sforii vor rămâne împreună toată viața. În urma restaurării, pasajul și-a recăpătat farmecul romantic: felinarele arată exact ca acelea de acum 100 de ani.

Prima școală românească din Transilvania se află în curtea Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului. Primul edificiu a fost construit în 1495, iar lecțiile de română au început în jurul anului 1850. Aici în 1556 diaconul Coresi a început să tipărească primele volume în limba română de pe teritoriul transilvănean, în 1757 Dimitrie Eustatievici a scris prima carte de gramatică românească și dascălul Costea a tradus primele cărți populare. Actuala clădire datează din anul 1760 și adăpostește Muzeul Prima Școală Românească, cu o bogată colecție de volume vechi și lucrări de artă.

Muntele Tâmpa face parte din masivul Postăvaru și se ridică în mijlocul Brașovului. Este ca o poveste de iubire: orașul înconjoară muntele aproape cu totul, ca într-o îmbrățișare, iar muntele poartă până în depărtări numele urbei, scris cu litere luminoase. Merită să urci pe Tâmpa fie pe jos, fie cu telecabina: traseul este foarte pitoresc și din vârf ai o panoramă superbă asupra Brașovului și Țării Bârsei.

Poiana Brașov este localitate componentă a municipiului Brașov și cea mai renumită stațiune de sporturi de iarnă din România. În vechime aici urcau doar păstorii cu turmele; schiorii au apărut de-abia pe la 1895. Prima competiție de schi organizată la Poiana Brașov a avut loc în 1906, iar în 1951 aici s-au desfășurat Jocurile Mondiale Universitare de iarnă, pentru care s-au construit primul hotel și primul teleferic. Acum este cea mai luxoasă stațiune montană din țară, cu 12 pârtii de schi, numeroase hoteluri, vile, restaurante, baruri, cluburi și un cadru natural de vis.

În stațiunea Poiana Brașov găsești centrul de echitație Spiritul Cailor. Poți lua lecții de călărie și să te plimbi călare la pas, la trap sau la galop pe poteci și drumuri cu diverse grade de dificultate. Centrul organizează demonstrații de dresaj, concursuri, ședințe foto și alte activități.

Casa Negustorilor sau Casa Hirscher din Piața Sfatului a fost construită între 1541 și 1547 de Apollonia Hirscher, văduva lui Lukas Hirscher, fost jude al orașului. Doamna a avut un talent nativ pentru afaceri și un suflet generos: și-a donat comunității aproape toată averea, inclusiv Casa Negustorilor, care includea o hală de vânzare și un târg de mostre. Deteriorat de incendii, edificiul a fost refăcut radical între 1759 și 1847, când a căpătat planul și forma de azi. Acum în clădirea monument istoric se află galerii comerciale, un restaurant și o cafenea.

Cetățuia de pe dealul Straja se află în afara incintei vechii cetăți medievale ale Brașovului. Prima fortificație de aici a fost un turn de apărare la care ulterior s-au adăugat trei turnuri de artilerie și ansamblul a fost înconjurat de val de pământ și un șanț cu apă. Forma de azi datează din 1773, când au fost construite turnul hexagonal și clădirea cu două niveluri. Reintrată în patrimoniul public în 2022, Cetățuia, cu istoria sa zbuciumată și romantica ei înfățișare medievală, a reintrat în patrimoniul public în 2022 și din 2023 este deschisă vizitatorilor.

Dominate de munții Piatra Craiului, cele două sate au peisaje de vis și case pitorești care păstrează formele și parfumul de odinioară. Departe de aglomerație, aici găsești un aer pur și revigorant, o liniște pastorală și priveliști încântătoare.

Zona se află în Parcul Național Piatra Craiului, arie protejată pentru bogăția florei și faunei. Pe suprafața parcului există peste 800 de peșteri și grote, dar și Avenul de sub Colții Grindului, cel mai adânc din țară (-540 metri), inclus în cadastrul mondial al celor mai adânci goluri subterane.

Comuna Moieciu are propriile sale atracții: o veche instalație tradițională pentru prelucrarea lânii, o piuă, un joagăr și o moară care sunt printre puținele piese originale din România rămase intacte. În plus, de aici pornesc multe trasee de drumeție cu o frumusețe unică.

Pe raza satului Peștera se află Peștera Liliecilor, iar satul Măgura adăpostește casa Runceanu, o fermecătoare locuință tradițională din lemn.