Cheile Brusturetului: o oază de relaxare și aventură

Peisajul carstic al Cheilor Brusturetului și frumusețea naturii sălbatice dau un farmec aparte acestor locuri. Întreaga zonă este deosebit de pitorească și îți oferă numeroase posibilități de a petrece o vacanță superbă. Poți vizita peșteri spectaculoase, poți face drumeții pe trasee cu diverse grade de dificultate, poți admira diverse specii de animale, păsări și plante, poți culege fructe de pădure, poți pescui, poți face vizite la stâne și în gospodăriile sătenilor unde să te ospătezi cu bucate tradiționale specifice locului, poți învăța să călărești, te poți plimba călare, cu căruța sau cu sania trasă de cai, poți face sporturi de iarnă și multe altele.

Îți prezentăm în continuare recomandările noastre pentru o vacanță foarte reușită.

Despre Cheile Brusturetului

Cheile Brusturetului fac parte din complexul de defilee naturale din Parcul Național Piatra Craiului, alături de Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Dâmboviței și Prăpăstiile Zărneștilor. Față de celelalte trei mari chei din zonă, defileul de aici este mai îngust, cu pereți mai puțin înalți și cu o vegetație luxuriantă, ceea ce îl face cu atât mai atrăgător pe vreme de caniculă.

Defileul săpat în stâncă de apele Dâmbovicioarei are o lungime de numai doi kilometri și este format din trei segmente: Cheia Lungă, Cheia Strâmtă și Cheița. Drumul este accesibil în orice sezon, nu este aglomerat și îți rezervă o mulțime de surprize frumoase.

Cum ajungi la Cheile Brusturetului

Cheile Brusturetului se află în județul Argeș, iar traseul prin defileu se face pe un drum care începe la mică distanță de Peștera Dâmbovicioara.

De la Bran la punctul de intrare în Cheile Brusturetului sunt aproximativ 30 de kilometri pe ruta Moieciu – Fundata – Podu Dâmboviței – Dâmbovicioara – Peștera Dâmbovicioara.

De la Peștera Dâmbovicioara drumul asfaltat te duce prin Cheile Brusturetului până la Cabana Brusturet și la intrarea în Parcul Național Piatra Craiului.

Ce poți face în Cheile Brusturetului

Deși drumul care străbate Cheile Brusturetului este asfaltat și ușor de parcurs cu mașina, îți recomandăm să mergi pe jos, ca să te bucuri din plin de toate frumusețile presărate pe traseu și în preajmă. Te poți abate de la drum ca să te plimbi pe poteci și să culegi fructe de pădure.

Drumul începe de la Peștera Dâmbovicioara, așa că poți profita de ocazie să o vizitezi. După ce intri pe Cheile Brusturetului vei găsi Izvoarele din Plai, un mănunchi de fire de apă care izvorăsc în cascade dintr-o stâncă aflată în cătunul Valea Rea, unde se întâlnesc apele Dâmbovicioarei cu cele ale Văii Peșterii. Stânca din care ies la iveală izvoarele este peretele unei peșteri inaccesibile, a cărei intrare este blocată de un depozit de apă alimentat de un râu subteran.

Mergând mai departe pe drumul din chei vei vedea Peștera Dracilor sau Gaura Brusturetului, care se cască la baza unor stânci înalte, aproape de punctul de confluență al Brusturetului cu Valea Muierii.

Unul dintre cele mai spectaculoase puncte din Cheile Brusturetului este cel numit La Gâlgoaie, un șuvoi zgomotos de apă care bolborosește la baza unei instalații de captare. Este de fapt un izbuc, un fir de apă intermitent alimentat de ceea ce geologii numesc un „sifon“ – o acumulare de apă într-un gol carstic. Când sifonul se umple, apa țâșnește afară din izbuc, iar apoi fluxul scade și se oprește până când golul carstic este din nou plin cu apă.

La capătul cheilor te așteaptă Poiana Brusturetului, un loc de vis, care începe de la punctul de întâlnire al Văii cu Apă cu Valea Seacă a Pietrelor. Aici găsești Cabana Brusturet, de unde poți continua drumul pe alte trasee, dintre care cel marcat cu bandă galbenă te duce în frumosul sat de munte Ciocanu.

Echipament necesar

Ca să parcurgi Cheile Brusturetului de la Peștera Dâmbovicioara la Cabana Brusturetului nu îți trebuie echipament deosebit: doar încălțări solide antiderapante și haine comode de drumeție.

După cum știi, vremea la munte poate fi capricioasă, așa că ia-ți și haine de ploaie și ceva mai călduros, mai ales dacă te avânți pe poteci spre creste sau vrei să vezi peșterile de pe traseu.

Atât în dreptul Peșterii Dâmbovicioara, cât și la cabana de la capătul traseului vei avea de unde să te aprovizionezi cu apă, suc, gustări ș.a.m.d. Te rugăm să iei cu tine o pungă în care să pui ambalajele goale și alte deșeuri și să o arunci la coșurile de gunoi amenajate.

Este posibil ca pe drum să te întâlnești cu animale sălbatice: nu le oferi nimic de mâncare, nu te apropia de ele și dacă vezi un urs (ceea ce este puțin probabil), folosește fluierul ca să-l determini să se îndepărteze.

Trasee turistice în Parcul Național Piatra Craiului

Parcul Național Piatra Craiului este foarte vast, străbătut de numeroase trasee turistice deosebit de frumoase. Site-ul oficial are o secțiune specială unde le găsești pe toate, grupate pe niveluri de dificultate.

Noi îți recomandăm două rute cu dificultate redusă care durează puțin și sunt foarte frumoase:

Șirnea – Curmătura Groapelor

• Durată traseu: aproximativ o oră la urcare (după plecarea din satul Șirnea) și 30 minute la coborâre
• Dificultate: redusă

Satul Șirnea este deosebit de pitoresc și are numeroase atracții interesante; îți vom povesti despre ele mai jos.

Cheile Dâmbovicioarei – Păstrăvăria Dâmbovicioara – Zanvele – Dealul Sasului

• Durată traseu: aproximativ o oră
• Dificultate: redusă

Pe drum poți vedea garofița Pietrei Craiului, o specie care trăiește numai în această zonă. Pe Dealul Sasului poți vedea Cetatea Oratea, despre care îți povestim mai jos.

Ce mai poți vizita în zonă

Cum îți spuneam, zona este foarte bogată în atracții. Îți enumerăm câteva dintre ele și fii sigur că vei descoperi multe altele pe traseu sau vorbind cu localnicii, așa că vei avea parte de multe surprize plăcute.

• Cheile Dâmbovicioarei;
• Peștera Dâmbovicioara;
• Izvoarele din Plai;
• Curmătura Groapelor;
• Prăpăstiile (Cheile) Zărneștilor;
• Peștera Urșilor (sau peștera Colțul Surpat);
• Satul Podu Dâmboviței;
• Satele de munte Șirnea și Ciocanu;
• Cetatea Oratia;
• Centrul de agrement DeȘirnea Experience.

Ți le prezentăm pe toate în cele ce urmează.

Cheile Dâmbovicioarei

Cheile Dâmbovicioarei sunt un defileu pitoresc situat între localitățile Podu Dâmboviței și Dâmbovicioara.

De la Bran la Podu Dâmboviței faci aproximativ 45 de minute cu mașina pe DN73/E574, o rută de 29,4 kilometri. Traseul deosebit de frumos și cu peisaje variate trece prin culoarul Rucăr-Bran.

Cheile Dâmbovicioarei sunt spectaculoase și foarte îndrăgite de iubitorii de natură. Drumul care străbate defileul are pereți aproape verticali, înalți de până la 200 metri și este mărginit pe alocuri de un pârâiaș cristalin. Zona este presărată cu peste 50 de peșteri și grote, dintre care cele mai cunoscute sunt Peștera Dâmbovicioara, Peștera Labirintului și Peștera de la Gura Defileului.

Peștera Dâmbovicioara

Peștera Dâmbovicioara se află la aproximativ un kilometru distanță de satul Dâmbovicioara, pe marginea șoselei care străbate Cheile Dâmbovicioarei.

Lungimea totală a peșterii este de 555 metri, dintre care 250 metri sunt accesibili vizitatorilor pe traseul amenajat. Interiorul constă într-o galerie cu câteva ramificații, iar într-una din săli poți vedea oasele de Ursus spelaeus (ursul cavernelor, specie dispărută de mult) descoperite aici.

Iluminatul interior cu culori diferite pune în valoare turnurile, stalactitele, stalagmitele și celelalte formațiuni spectaculoase.

Pârâul Dâmbovicioara care a săpat în stâncă toate aceste minunății și-a schimbat traseul și curge prin exterior, astfel că peștera are o umiditate moderată. Temperatura din interior este de 10-12°C, așa că trebuie să-ți iei haine călduroase chiar și pe vreme caniculară.

Accesul este posibil numai cu ghid, iar vizitarea peșterii durează aproximativ 20 de minute.

Izvoarele din Plai

Traseul care străbate Cheile Brusturetului trece prin cătunul Valea Rea, acolo unde apele din Valea Peșterii se întâlnesc cu cele ale Dâmbovicioarei. Chiar pe marginea drumului poți vedea Izvoarele din Plai, un mănunchi de ape care se revarsă în mici cascade.

Izvoarele ies la lumină din pereții unei peșteri care nu poate fi vizitată deoarece are intrarea blocată de un sifon (o acumulare de apă alimentată de un râu subteran) și deschiderea măsoară doar 25 de centimetri înălțime.

Într-un an secetos, când nivelul apei din sifon a scăzut, o echipă de speologi a reușit să se strecoare și să parcurgă târâș primii aproximativ 50 de metri de după intrarea în peșteră. După chinul îndurat, specialiștii au fost răsplătiți cu imagini care i-au uimit. Intraseră într-o sală cu boltă înaltă cu pereții erau albi ca zăpada, bogat decorați nu doar cu cu stalactite și stalagmite, ci și cu coloane, perle de cavernă și alte formațiuni rar întâlnite în peșterile din munții Piatra Craiului.

Curmătura Groapelor

Dacă vizitezi satul Șirnea (despre care îți povestim mai jos) merită să faci o mică excursie până la Curmătura Groapelor. Este o șa largă și foarte pitorească aflată la 1.389 metri altitudine, iar ca să ajungi acolo îți ia doar o oră pe traseul marcat cu triunghi roșu care pleacă din sat.

Drumul este ușor accesibil în orice sezon și nu prezintă dificultăți. Peisajele sunt dominate de fagi, mesteceni, carpeni, frasini, ulmi și arțari care fac un contrast plăcut cu speciile de conifere – molizi, brazi și larice. În zonă trăiesc râși, jderi, veverițe, lupi și urși, iar dacă privești spre crestele Pietrei Craiului poți zări o capră neagră. Este puțin probabil să te întâlnești pe acest traseu cu un lup sau un urs, dar îți recomandăm să nu te abați de la traseu și să ai la tine un fluier cu care să poți alunga animalele.

Prăpăstiile Zărneștilor

Prăpăstiile Zărneștilor (sau Cheile Zărneștilor, sau Valea Prăpăstiilor) sunt un canion de o frumusețe uluitoare și constituie arie naturală protejată, parte din Parcul Național Piatra Craiului.

Ca să ajungi acolo îți recomandăm să pornești din Zărnești, din strada Râului, pe traseul marcat către Valea Prăpăstiilor.

Drumul care merge de-a lungul Prăpăstiilor Zărneștilor are 5 kilometri lungime și este aproape plat, ușor de parcurs în orice sezon. Peisajele sunt atât de frumoase încât îți taie respirația: pereții stâncoși care mărginesc drumul ating pe alocuri 200 de metri înălțime, iar vegetația luxuriantă întregește decorul de vis.

Apa care a erodat de-a lungul timpului rocile sedimentare a creat o peșteră al cărei tavan s-a prăbușit și așa au apărut Cheile Zărneștilor. Cheile propriu-zise au lungimea de 2 kilometri. Merită să faci o scurtă excursie ca să vezi frumusețile pe care le-au creat forțele naturii, iar cu puțin noroc poți observa capre negre pe vârfurile stâncoase.

Peștera Urșilor (Peștera de la Colțul Surpat)

În România există trei cavități cu numele Peștera Urșilor, iar aceasta este una dintre ele; i se mai spune și Peștera de la Colțul Surpat, ceea ce ajută la evitarea confuziilor.

Peștera Urșilor sau Peștera de la Colțul Surpat se află în Cheile Dâmbovicioarei, la 2 kilometri de satul Podu Dâmboviţei. Accesul se face printr-un șir de trepte care pornește de la marginea drumului.

De la intrare pășești în Sala Largă, din care pornesc apoi două culoare: galeria cu șanț și galeria cu nisip.

Apa care a săpat pe vremuri stânca a fost un afluent al Dâmboviței și a dispărut de mult. Acum peștera are o umiditate moderată și este ușor de vizitat; trebuie să-ți aduci o lanternă și să porți echipament de drumeție peste care să-ți pui o haină mai călduroasă.

Numele de Peștera Urșilor vine de la rămășițele de Ursus spelaeus (ursul cavernelor, specie dispărută) descoperite în interior în 1951.

Satul Podu Dâmboviței din comuna Dâmbovicioara (jud. Argeș)

Satul Podu Dâmboviței a fost numit astfel pentru că aici se afla odinioară un pod de lemn pe care se făcea trecerea între Pitești și Brașov. Localitatea face parte din comuna Dâmbovicioara și se află pe culoarul Rucăr-Bran, la poalele Munților Iezer-Păpușa și la intersecția Munților Bucegi cu Munții Leaota.

Locul te surprinde prin frumusețea indescriptibilă a peisajelor, bogăția tradițiilor populare și mai ales prin colecția de statui de la intrarea în sat, parte a unui proiect cultural inițiat în urmă cu câteva decenii de dramaturgul Paul Everac.

Dacă vrei să te bucuri de o experiență culinară autentică, vizitează satul Podu Dâmboviței în septembrie, când are loc serbarea populară Răvășitul oilor. Este o tradiție pastorală seculară păstrată în mai multe localități din Țara Bârsei – am povestit aici cum decurge la Bran. Sărbătoarea îți va da ocazia să guști din brânza, pastrama și celelalte produse pe care ciobanii le aduc odată cu oile toamna de la munte și le împart proprietarilor animalelor pe care le-au păstorit. În timp ce te perinzi printre tarabele cu bunătăți poți auzi doine, cântece de oierit și zicale din bătrâni. Este foarte posibil să-i vezi pe localnici cum încing o horă de-a lor; dacă vrei să li te alături, vei fi binevenit.

Satele de munte Șirnea și Ciocanu

Până la Marea Unire din 1918 granița dintre România și Austro-Ungaria se afla între satele Șirnea și Ciocanu. Punctul de trecere a frontierei era la Vama Giuvala, iar în jurul ei s-au dat lupte aprige în Primul Război Mondial – stau mărturie tranșeele, zidurile de apărare și lăcașurile de mitraliere ale căror ruine pot fi văzute și azi în zona celor două sate și a localităților învecinate Fundata și Podu Dâmboviței. În 1916 aici s-au dus primele lupte pentru Unire, iar locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea care și-a pierdut viața aici a fost primul român care s-a jertfit pentru unirea Transilvaniei cu România.

Ca odinioară, Șirnea (azi sat component al comunei Fundata, jud. Brașov) face parte din Transilvania, Ciocanu (sat din comuna Dâmbovicioara, jud. Argeș) face parte din Muntenia.

Dintre cele două localități, Șirnea este cea mai vestită, fiind declarată stat turistic încă din 1973, în cadrul unui experiment al regimului ceaușist. Pe atunci numărul turiștilor străini era foarte limitat în România, însă Șirnea a recuperat după 1989, când a început să-și dezvolte infrastructura turistică și pensiunile s-au înmulțit în întreaga zonă. La fel ca alte sate de munte din zonă, Șirnea a avut norocul să fie exceptat de colectivizarea forțată.

Astăzi Șirnea este un sat fermecător cu peisaje idilice, unde localnicii știu să-și pună în valoare patrimoniul cultural. Poți vedea Muzeul Etnografic Nicolae Frunteș, poți vizita gospodăriile autorizate ca puncte gastronomice locale unde poți mânca bucate tradiționale specifice zonei, poți merge la stâne să guști mâncarea savuroasă pregătită de ciobani (bulzul este de neratat!) și poți participa la activitățile organizate de centrul DeȘirnea Experience, despre care îți povestim mai jos.

Satul muntenesc Ciocanu a fost binecuvântat cu peisaje la fel de minunate ca Șirnea și a scăpat și el de colectivizarea comunistă. Mai puțin celebru în rândul turiștilor, a reușit să-și păstreze într-o mai mare măsură arhitectura tradițională. Vechile case din lemn cu îmbinări meșteșugite sunt mici bijuterii. Prin contrast cu ele, corturile de glamping de la Ursa Mică oferă iubitorilor de confort o experiență aparte în aceeași localitate.

Cetatea Oratia

Cetatea Oratia (numită și Orația sau Oratea) se află pe Dealul Sasului, la 1,5 kilometri distanță de satul Podu Dâmboviței (comuna Dâmbovicioara) și la aproximativ 300 metri est de DN73 Câmpulung – Brașov.

Este cea mai veche cetate din județul Argeș. Zidurile ridicate probabil în secolul al XIII-lea sunt acum în ruină. Fortăreața și-a avut vremurile de glorie în perioada când era punct vamal la granița dintre Țara Românească și Transilvania. În interiorul cetății se mai văd urmele de roți și de potcoave lăsate de negustorii și călătorii din vechime.

La început s-a numit Cetatea Neamțului (la fel ca aceea din Moldova), apoi Castelul Piatra Craiului, mai târziu Cetatea Dâmboviţei și în cele din urmă a primit numele Oratia, după valea de la poalele dealului pe care se află.

Cel mai bun punct din care poți admira cetatea în ansamblu este parcarea de la pensiunea Valea Sasului. Dacă urci în vârful dealului poți vedea nu doar ruinele încărcate de istorie, ci și o panoramă deosebit de frumoasă spre împrejurimi.

Centrul de călărie și agrement DeȘirnea Experience

Dacă plănuiești o excursie în zonă s-ar putea să vrei să rezervi câteva ore sau chiar zile pentru activitățile organizate de centrul DeȘirnea Experience.

Gama de servicii oferite este foarte largă; noi le-am grupat pe teme de interes.

Pentru cei care iubesc caii:

• lecții de călărie și alte activități ecvestre;
• plimbări călare, cu căruța sau cu sania trasă de cai;
• hipoterapie.

Pentru iubitorii de sport și aventură:

• drumeții în zonă, pe trasee de diferite lungimi și grade de dificultate;
• trasee de bicicletă (centrul închiriază biciclete clasice sau electrice, mountain bikes sau e-mountain bikes);
• tir cu arcul;
• excursii cu mașini de teren;
• slacklining.

Pentru iubitorii de natură și activități în aer liber:

• observarea păsărilor sălbatice (din observatorul special construit sau în plimbări);
• vizitarea vâltorilor cu păstrăvi;
• tabere de fotografie și de wilderness;
• înălțare de zmeie.

Pentru cei care vor să descopere tradițiile zonei, inclusiv cele culinare:

• tururi ghidate la gospodării și stâne (inclusiv degustări de produse autentice);
• participarea la activitățile sătenilor și la evenimentele comunității.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru peisaje ca-n povești, confort deplin și experiențe culinare de neuitat!

Dacă vrei să vezi împreună cu prietenii Cheile Brusturetului și/sau frumusețile din împrejurimi, vila Transylvanian Inn din Predeluț (comuna Bran), este locul perfect pentru a vă stabili „cartierul general“.

Amplasarea este un mare avantaj: de aici până la intrarea în Cheile Brusturetului sunt aproximativ 31 de kilometri pe ruta Moieciu – Fundata – Podu Dâmboviței – Dâmbovicioara – Peștera Dâmbovicioara. Puteți merge cu mașina și mai departe, până la cabana Brusturet, la capătul Cheilor Brusturetului. Vă puteți opri pe traseu ca să admirați minunățiile despre care v-am povestit și puteți face și un picnic – anunțați din timp personalul vilei să vă pregătească pachete cu mâncare, va fi delicioasă!

Camerele frumos decorate sunt primitoare și au balcoane cu vederi de vis către Castelul Bran, Cetatea Râșnov, munții Bucegi și Piatra Craiului. Paturile sunt confortabile, aerul pur și liniștea specifică unui sătuc de la țară, așa că vă veți odihni cum rar aveți ocazia.

La Transylvanian Inn micul-dejun este inclus. După bunătățile variate și cafeaua de dimineață puteți porni la drum cu toată energia.

Restaurantul este renumit pentru bunătățile preparate din ingrediente locale și are o terasă cu priveliști spectaculoase. Dacă doriți un meniu vegetarian, fără gluten, fără zahăr sau aveți preferințe speciale, trebuie doar să anunțați din timp.

Rezervați-vă timp ca să vă delectați cu priveliștile minunate de la vilă. Relaxați-vă în voie pe pe terasa restaurantului, în grădină sau în „Biblioteca la înălțime“, cu vederi panoramice superbe.

Pentru detalii și rezervări vizitează https://transylvanianinn.ro.