Observatorul de urși de la Șinca Nouă: aventură în inima pădurii

Observatorul de urși de la Șinca Nouă este un loc excelent pentru a privi de la adăpost exemplarele de urși bruni în habitatul lor natural. Locul se află în interiorul unei superbe păduri virgine aflate pe Valea Strâmbei, la aproximativ o oră și jumătate de mers cu mașina pornind din Brașov. Cu puțin noroc, vei vedea nu doar urși, ci și căprioare și alte animale sălbatice; fii pregătit să faci fotografii în orice moment!

Despre observatorul de urși de la Șinca Nouă

Este bine să-ți rezervi o incursiune ghidată în mijlocul pădurii virgine de la Șinca Nouă. Astfel vei face parte dintr-un grup de trei sau mai multe persoane însoțit de un ghid și de un pădurar care vă vor povesti multe întâmplări din natură și detalii interesante despre viața animalelor din zonă.

Vizita durează aproximativ două ore. Vino echipat de drumeție, cu încălțăminte solidă antiderapantă și haine închise la culoare. Nu lua cu tine decât apă, cafea sau băuturi răcoritoare. Pe teritoriul observatorului nu este permis să aduci niciun fel de alimente sau gustări. Folosirea blitzurilor este interzisă și vizitatorii trebuie să păstreze liniștea pentru a nu perturba comportamentul animalelor.

La adăpostul observatorului – o construcție discretă, acoperită, cu geamuri-oglindă și bănci în interior – vei sta comod și vei aștepta să se ivească urși și alte viețuitoare. Apariția animalelor nu este garantată 100%, deoarece comportamentul lor nu este complet predictibil și variază în funcție de sezon, vreme, condițiile din teren și alți factori. Cu toate acestea, ai șanse foarte mari să admiri măcar un exemplar de urs carpatin în libertate.

Cum ajungi la observatorul de urși de la Șinca Nouă

• De la Bran la Șinca Nouă faci aproximativ 40 de minute cu mașina, pe un drum de 29 kilometri foarte pitoresc care trece prin Tohanu Nou și Poiana Mărului.
• Dacă pornești de la Brașov, drumul spre Șinca Nouă are 40 de kilometri lungime și durează aproximativ o oră. Traseul trece prin Cristian, Vulcan și Holbav.

Ce poți vedea din observatorul de urși de la Șinca Nouă

În afară de urși și ursoaice cu pui, la observatorul de la Șinca Nouă ai șansa să vezi și alte animale sălbatice: mistreți, lupi, căprioare, cerbi, bursuci, vulpi, iepuri, râși, pârși, veverițe, acvile de munte, șoimi, bâtlani, berze negre (specie foarte rară) ș.a. – în funcție de sezon.

Flora este foarte bogată și valoroasă: îți reamintim că observatorul se află în interiorul unei păduri virgine, sit nominalizat UNESCO. Aici predomină fagii și brazii, iar datorită condițiilor favorabile de dezvoltare și protecției la intervenții umane există numeroase exemplare multiseculare cu staturi impresionante, de peste 48 metri înălțime și diametre de peste 1,4 metri la maturitate. În pădurea de la Șinca Nouă se află cel mai înalt brad din România (62,5 metri) şi cel mai înalt fag din Europa (55,1 metri).

Alte atracții turistice în comuna Șinca Nouă (județul Brașov) și în apropiere

Comuna Șinca Nouă se află în Țara Făgărașului, o zonă splendidă din Transilvania unde se mai păstrează tradiții și monumente seculare, rezervații naturale valoroase și multe alte atracții.

Dacă te afli în zonă, îți recomandăm să vizitezi:

• Centrul ecvestru Equus Silvania, Şinca Nouă, jud. Braşov. Este mai mult decât un centru de călărie, este o fermă unde poți vedea cai, ponei, iepuri și măgarul Maya alături de câini, pisici și alte animale. Administratorii oferă cursuri de călărie, plimbări călare, plimbări pentru copii cu poneiul sau cu căruța, trasee ghidate în natură și programe ecvestre de o săptămână care includ trei zile la centru și o excursie de două zile în munţi, cu ședere peste noapte în corturi. Mâncarea de la centru este specific ardelenească, preparată din ingrediente locale proaspete.
• Biserica de lemn din Șinca Nouă (sau biserica din deal), monument istoric care datează din 1761
• Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche (Templul Ursitelor)
• Pădurile virgine de la Șinca
• Băile Perșani
• Biserica Sf. Mihail și Gavril din Perșani
• Mănăstirea Bucium
• Moara cu apă de la Ohaba (Moara cu noroc)
• Valea Strâmbei
• Muzeul de artă populară Gheorghe Radocea din Bucium.

Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche (Templul Ursitelor)

Cunoscută și sub numele de Templul Ursitelor, mănăstirea rupestră Șinca Veche este un vechi lăcaș de cult săpat în stâncă, sub nivelul solului.

Nu se știe când au fost cioplite sălile în stâncă, dar este cert că aici, ascunși sub pământ în adâncul pădurii, s-au refugiat în anii 1700 călugării ortodocși transilvăneni pe care împărăteasa Maria Tereza voia să-i oblige să treacă la catolicism.

Dintre cele nouă săli ale bisericii două au fost identificate ca altare, ceea ce a pus sub semnul întrebării destinația de lăcaș de cult creștin. Potrivit unei ipoteze, ar fi existat două biserici săpate în stâncă și peretele care le delimita s-ar fi dărâmat.

Biserica este spectaculoasă, cu încăperile ei misterioase și mai ales cu luminatorul cu pereți spiralați de 10 metri înălțime care se află deasupra primului altar de lângă intrare.

Monumentul poate fi vizitat de luni până vineri între orele 9:00 – 18:00.

Băile Perșani

Băile Perșani se află pe DN1, între Brașov și Făgăraș, la ieșirea din localitatea Perșani. Este o stațiune balneoclimaterică în care funcționează o bază de tratament renumită pentru proprietățile curative ale nămolului, recomandat pentru tratarea afecțiunilor osteoarticulare, musculare, reumatismale ș.a.

În ultima perioadă Băile Perșani au devenit o atracție turistică supranumită „litoralul de la munte“. Aici poți face baie în bazine cu apă sărată, poți face plajă, te poți caza la căsuțe sau la motel, la prețuri foarte rezonabile. Stațiunea a fost refăcută complet în anul 2000 și este foarte apreciată atât pentru divertisment, cât și pentru beneficiile bazei de tratament.

Biserica Sf. Mihail și Gavril din Perșani

Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Perșani a fost construită în jurul anului 1704, prin truda și cu materialele credincioșilor din zonă.

Vechiul edificiu a fost grav afectat de vremuri și a fost refăcut în perioada 2007-2013. Atunci s-a schimbat cu totul acoperișul, s-au înlocuit podeaua, catapeteasma, ferestrele şi stranele, iar pereții interiori au fost pictați de artiștii Gabriela şi Sabin Drinceanu din Iaşi. Construcția și-a păstrat proporțiile armonioase și a dobândit o nouă frumusețe. Merită s-o vizitezi.

Mănăstirea Bucium

Mănăstirea Bucium, cu hramul Schimbarea la față a Domnului, se află la poalele Munţilor Făgăraş, în apropierea satului Bucium, comuna Șinca, judeţul Braşov.

Prima mănăstire de pe acest loc a ars în urma campaniei de distrugere a lăcașurilor ortodoxe din Transilvania condusă de generalul austriac Bukow în 1761. Împreună cu ea au fost mistuiți de flăcări și monahii care nu au vrut să renunțe la credința lor.

În 1928 Regina Maria dorea să construiască aici „Mănăstirea Întregiri​ Neamului”, însă vremurile zbuciumate au făcut ca proiectul să fie abandonat. În 1953 familia Șandru și credinciosul cunoscut drept Moș Ilie au dorit să construiască un nou lăcaș de cult, însă regimul comunist nu le-a permis. De-abia în 1990 sorții s-au arătat favorabili: mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală a aprobat construirea mănăstirii și în 1995 a sfințit noua biserică.

Biserica actuală cu plan în cruce latină se remarcă prin silueta zveltă și pictura care decorează fațada pridvorului.

Moara cu apă de la Ohaba (Moara cu noroc)

Foarte aproape de Șinca Veche se află cea mai veche moară din Făgăraș: Moara de apă de la Ohaba (numită și Moara cu noroc), care datează din 1873.

Aici totul funcționează ca acum 150 de ani: mecanismele sunt cele originare, cu curele și role din lemn, iar pietrele de moară sunt aceleași, aduse odinioară tocmai din Franța, de la Lyon. Numai roata morii, cea acționată de apă, este nouă (este schimbată de fiecare nouă generație de morari).

Aici se macină grâu, făină de trei tipuri și mălai furajer, iar întregul proces este exclusiv mecanic, alimentat doar de debitul de apă. Doar pentru vremurile foarte geroase, când apa îngheață, există un motor electric.

Instalația este operată de a patra generație a aceleiași familii de morari, familia Popa. În vremea regimului comunist, morarii de aici s-au opus colectivizării și au plătit cu ani grei de pușcărie la închisoarea Făgăraș, care se afla în incinta actualei cetăți. Moara a rămas în posesia familiei și a continuat să funcționeze – de aceea i s-a spus Moara cu noroc.

Moara se află într-un cadru natural fermecător și poate fi vizitată de duminică până vineri între orele 10:00 – 17:00 (până la 18:00 în sezonul cald). În micul magazin poți găsi dulcețuri, siropuri și pălincă de casă, pulovere și împletituri home-made și alte produse specifice zonei. În curtea morii se află și pensiunea Moara cu Noroc, cu o atmosferă rustică și primitoare.

Valea Strâmbei

Valea sinuoasă dintre localitățile Șinca Nouă și Șinca Veche se numește Valea Strâmbei după râul care o străbate, un afluent al Mureșului.

Zona este fermecătoare: iubitorii de natură se vor bucura să vadă peisajele pline de verdeață și flori, micile cascade ale Strâmbei și numeroasele specii din fauna și flora acestor locuri, iar amatorii de pescuit își pot încerca norocul la păstrăvi în lacul deținut de Hanul Roua Sânzienelor, unde se găsesc și undițe de închiriat.

Pe Valea Strâmbei se află ocolul silvic care organizează vizitele la observatorul de urși despre care ți-am vorbit. În plus, poți face drumeții pe diverse trasee în zonă sau să te aventurezi spre Munții Făgăraș și Piatra Craiului aflați în apropiere, iar iarna dacă e destulă zăpadă poți face plimbări cu sania trasă de cai.

Pădurile virgine de la Șinca

Pădurile virgine de la Șinca se află în masivul Făgăraș, pe Valea Strâmbei, între Șinca Veche și Șinca Nouă. Suprafața de 351,8 hectare a acestor codri seculari a fost inclusă în 2017 în patrimoniul UNESCO, iar aria se suprapune total peste situl Natura 2000 Munții Făgăraș și parțial peste aria de protecție avifaunistică Piemontul Făgăraș.

Pădurea de fagi și brazi are o vechime de peste 300 de ani, iar multe exemplare de aici depășesc 55 de metri înălțime și 1,5 metri diametru. De altfel, în pădurea virgină de la Șinca se află, cum spuneam mai sus, cel mai înalt brad din România (62,5 metri) şi cel mai înalt fag din Europa (55,1 metri).

Muzeul de artă populară Gheorghe Radocea din Bucium

În satul Bucium din comuna Șinca există un mic și fermecător muzeu de etnografie. Inițiatorul lui a fost un localnic iubitor de artă populară, inginerul Gheorghe Radocea, care și-a donat întreaga colecție de veșminte vechi și obiecte casnice tradiționale. Sătenii îi sunt recunoscători inginerului nu doar pentru înființarea muzeului, ci și pentru că a reușit prin propriile strădanii să alimenteze localitatea cu apă curentă încă din anii 1980.

Muzeul de artă populară Gheorghe Radocea din Bucium se află într-o gospodărie tradițională. Aici poți vedea un vechi cuptor de pâine, unelte de prelucrare a inului și cânepii, piese de port popular și diverse obiecte decorative sau de uz casnic.

Obiective turistice din Țara Făgărașului

În Țara Făgărașului există foarte multe obiective turistice interesante. Noi îți recomandăm să vizitezi:

• Transfăgărășanul. Șoseaua de 151 de kilometri care leagă Transilvania de Muntenia este una dintre cele mai frumoase din lume. Pe traseul ei găsești multe puncte de atracție: Bâlea Glăjărie, Bâlea Cascadă, Bâlea Lac și zona Capra;
• Abația cisterciană de la Cârța;
• Lacul de Smarald și Coloanele de Bazalt, formațiunile geologice spectaculoase de la Racoș;
• Vâltorile de la Lisa;
• Muzeul de Pânze și Povești din Mândra;
• Sanctuarul de urși Libearty Zărnești;
• Peștera Dâmbovicioara;
• Cetatea Făgărașului;
• Herghelia Sâmbăta de Jos ș.a.

Sanctuarul de urși Libearty Zărnești

Libearty Zărnești este cel mai mare sanctuar de urși bruni din lume. Intrarea în rezervație se află pe dealul de la intrarea în orașul Zărnești, la 2 kilometri de drumul național 73A Râșnov – Zărnești – Sibiu.

Proiectul a început prin salvarea a 160 de exemplare ținute în captivitate în condiții mizere, subnutrite și neîngrijite, care aici și-au redobândit libertatea, au fost îngrijite și și-au recăpătat comportamentul natural.

Acum pe suprafața de 70 de hectare cu pădure de stejari trăiesc peste 130 de urși care se cațără în copaci, zburdă, se scaldă în bazine special amenajate și primesc hrană adecvată, prescrisă de veterinari.

Peștera Dâmbovicioara

Peștera Dâmbovicioara s-a format prin acțiunea pârâului cu același nume, care a cioplit stâncile calcaroase care datează din Jurasic și fac parte din Masivul Piatra Craiului. Pârâul și-a schimbat cursul și nu mai trece prin peșteră, unde acum umiditatea este moderată.

Accesul se face cu ghid (de la care vei afla multe lucruri interesante despre istoria și legendele locului), iar vizita durează în medie 20 de minute.

Interiorul este iluminat artificial pentru vizitare și constă într-o galerie cu câteva ramificații. Decorul este alcătuit din turnuri, stalactite, stalagmite și diverse alte formațiuni calcaroase. Într-una dintre săli poți vedea oasele de Ursus spelaeus (ursul cavernelor, specie de mult dispărută) descoperite aici.

Mănăstirea Cârța (abația cisterciană)

Ordinul cistercian a fost fondat în 1098 și numit după localitatea Cîteaux (Cistercium, în latină) din Burgundia. Acolo și-au întemeiat propriul locaș călugării care, în frunte cu abatele Robert de Molesmes, au părăsit ordinul benedictin pentru a duce un trai mai ascetic, cu multă muncă fizică.

Ordinul s-a răspândit destul de repede în Europa de Vest. Abațiile cisterciene se remarcă prin stilul gotic timpuriu, cu o arhitectură sobră, în contrast cu lăcașurile în stil romanic bogat ornamentate ale benedictinilor.

Cistercienii de la Igriș au ridicat în 1202 o mănăstire din lemn lângă Cârța, pe malul Oltului. După câțiva ani au chemat meșteri pietrari din Franța care au înlocuit construcția inițială cu o biserică-sală gotică cu trei nave, transept și cor poligonal.

În prima jumătate a secolului al XV-lea mănăstirea a fost avariată de atacurile turcești, iar în 1474 a fost desființată din ordinul regelui maghiar Matei Corvin.

Impunătoarea mănăstire de altădată este acum o ruină. Din biserică se mai păstrează și sunt funcționale doar corul, transformat în biserică parohială și capela de sud, devenită sacristie. Fațada vestică încă mai există, la fel și o parte din corpul estic, restul au dispărut.

Cetatea Făgărașului

Inițial Cetatea Făgărașului era un complex cu rol defensiv atestat documentar în secolul al XV-lea. Incinta era înconjurată de un zid cu creneluri și drum de strajă întrerupt de patru turnuri și dotat cu o barbacană.

Între secolele al XVI-lea și al XVII-lea fortăreața a fost extinsă și reamenajată de principii Transilvaniei, în special Ştefan Mailat, apoi Ştefan și Balthazar Báthory.

Forma actuală a Cetății Făgărașului datează din secolul al XVII-lea și se datorează principelui Gabriel Bethlen, care i-a adus un suflu de Renaștere italiană, vizibil mai ales la loggiile din curtea interioară.

În 1696 Făgărașul a intrat sub stăpânirea austriacă, cetatea a fost transformată în garnizoană și a început să se degradeze. După Marea Unire din 1918 garnizoana a revenit armatei române și a fost reparată.

Sub regimul comunist cetatea a fost închisoare pentru deținuți politici până în 1960, după care a fost restaurată și și-a recăpătat înfățișarea din vremurile de glorie. Acum adăpostește Muzeul Țării Făgărașului.

Herghelia Sâmbăta de Jos

Herghelia de la Sâmbăta de Jos este una dintre cele mai importante crescătorii de cai lipițani din lume. Exemplarele pur-sânge de aici provin din 7 linii de descendență ce poartă numele armăsarilor inițiali: Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy-Capriola și Tulipan. Dincolo de numele de familie, fiecare cal are propriul „prenume“: Fulgușor, Snow, Pluto etc.

Herghelia oferă numeroase activități pentru public: cursuri de călărie, spectacole de echitație, plimbări călare sau cu trăsura, sesiuni foto ș.a. Prețurile sunt foarte accesibile, deoarece proprietatea aparține statului și este administrată de ROMSILVA.

Te asigurăm că merită să mergi acolo chiar și numai pentru a admira superbii cai lipițani și castelul construit în 1750 de contele Josef von Brukenthal, aflat pe teritoriul hergheliei.

Trasee turistice din zonă

În Țara Făgărașului poți explora multe trasee de drumeție. Găsești numeroase variante aici și aici.

Iată două dintre cele mai frumoase:

Comăna de Jos – Peştera Comăna – Coloanele de Bazalt de la Piatra Cioplită

• Lungime traseu: aproximativ 3 kilometri.
• Durată: o oră și 30 de minute.

A nu se confunda coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită cu cele de la Racoș, care sunt mult mai înalte. E bine să știi de asemenea că dacă vrei să vizitezi peștera Comăna trebuie să anunți Clubul de Speologie Brașov ca să trimită un custode care să te însoțească: doar așa este permis accesul.

Cabana Bâlea Cascadă (de pe Transfăgărășan) – cascada Bâlea

• Lungime traseu: 1,4 kilometri.
• Durată: o oră și 30 de minute.

Cascada Bâlea este una dintre cele mai spectaculoase din țară, cu o cădere de apă care măsoară 60 de metri lungime.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru peisaje de neuitat, experiențe culinare deosebite și confort deplin!

Dacă vrei să vizitezi împreună cu prietenii Țara Făgărașului și toate frumusețile din împrejurimi, vila Transylvanian Inn din Predeluț este o excelentă bază de plecare.

Camerele sunt primitoare, confortabile și au balcoane cu vederi de vis către Castelul Bran, Cetatea Râșnov, munții Bucegi și Piatra Craiului. Restaurantul este renumit pentru specialitățile preparate din ingrediente locale și are o terasă cu priveliști superbe.

Dimineața puteți pleca la drum plini de energie, fiindcă micul-dejun inclus este bogat, variat și foarte gustos. Puteți reveni la prânz pentru o masă copioasă sau dacă vreți să faceți un picnic pe traseu puteți ruga din timp să vi se pregătească mâncare la pachet. La cină vă veți delecta cu alte bunătăți (vara terasa restaurantului este un decor idilic) și vă puteți relaxa în grădină sau în „Biblioteca la înălțime“, cu o vedere panoramică senzațională.

Pentru detalii și rezervări vizitează https://transylvanianinn.ro.