Vârful Omu, cel mai înalt pisc din Bucegi

Publicat la

Vârful Omu: drumeție și adrenalină la 2.505 metri altitudine

Cuprins:

  • Despre Vârful Omu
  • Ce înălțime are Vârful Omu?
  • Localizare Vârful Omu
  • Obiective turistice în zona Vârfului Omu
  • Trasee turistice
  • Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru peisaje splendide, confort deplin și mâncare deosebit de gustoasă!

Vârful Omu, cel mai înalt din Munții Bucegi, este cel mai cunoscut pisc muntos din România și atrage anual mii de turiști. De la altitudinea de 2.507 metri ai o vedere panoramică extraordinară spre peisajele sălbatice ale Carpaților și împrejurimile pitorești.

Atracțiile zonei includ celebrele formațiuni stâncoase Babele și Sfinxul, Crucea Eroilor de pe Caraiman, Peștera Ialomicioara, Lacul Bolboci și Parcul Natural Bucegi. Numeroasele trasee de drumeție au diverse grade de dificultate, deci ai de unde alege în funcție de pregătirea fizică și de timpul pe care îl ai la dispoziție. Este bine să știi că la altitudini de peste 2.000 de metri este mult mai frig decât în stațiuni și nu trebuie să pleci în drumeție decât cu echipament corespunzător.

Despre Vârful Omu

Vârful Omu este o destinație turistică foarte îndrăgită atât pentru panorama spectaculoasă pe care o oferă, cât și prin faptul că este un loc perfect pentru observarea naturii sălbatice. În plus, este un punct nodal în rețeaua de trasee turistice montane a zonei, motiv pentru care atrage anual mii de pasionați de drumeții și alpinism.

Piscul se află în Parcul Natural Bucegi, o zonă protejată pentru biodiversitatea sa valoroasă, cu specii de animale și plante endemice sau rare, inclusiv capra neagră, râsul, ursul brun, floarea de colț sau macul galben de munte. Cele mai importante monumente istorice din aria Parcului Natural sunt Mănăstirea Ialomiței, Pietrele Sfintei Ana și Crucea de pe Caraiman.

Ce înălțime are Vârful Omu?

Vârful Omu este cel mai înalt pisc muntos din Masivul Bucegi și al șaselea din România. Înălțimea lui este de 2.514 metri în punctul maxim al stâncii care încununează piscul, de 2.507 metri la baza Cabanei Omu și de 2.504,9 metri la nivelul bornei topografice din spatele stației meteorologice. În unele clasamente Vârful Omu figurează pe locul 10 în topul celor mai înalte piscuri din țară, deoarece este luată în considerare înălțimea indicată de borna topografică, nu cea din punctul maxim al stâncii.

Stația meteorologică Vârful Omu este punctul de măsurare situat la cea mai mare altitudine din rețeaua meteo națională și totodată cel mai înalt loc din România populat permanent.

Localizare Vârful Omu

Vârful Omu - cabana turistică și stația meteorologică

Vârful Omu se află în județul Dâmbovița, la granița cu județele Prahova și Brașov. Pentru a merge acolo, cel mai scurt drum este cel care trece pe la Babele, unde poți ajunge cu telecabina fie din Bușteni, fie din Peștera, sau pe jos pe un traseu de aproximativ 45 de minute pornind de la Piatra Arsă, unde poți ajunge cu mașina. De la Babele până la Vârful Omu este un traseu de vară relativ ușor, care durează aproximativ 2 ore.

Obiective turistice în zona Vârfului Omu

Stația Meteo Vârful Omu și Cabana Omu sunt amplasate chiar pe pisc. De pe platoul din vârf poți vedea Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, iar pe drum cel mai probabil ai trecut pe la Babele și ai văzut deja și Sfinxul din apropiere.

În zonă găsești numeroase obiective turistice care merită o vizită în care să fii generos cu timpul: Peștera Ialomiței, Lacurile Bolboci și Scropoasa, Cheile Tătarului, cascadele Obârșia Ialomiței, Urlătoarea, Moara Dracului și Șapte Izvoare, ca să nu mai vorbim de Parcul Natural Bucegi, pe aria căruia se află cele mai multe dintre aceste atracții, în frunte cu Vârful Omu.

Sfinxul din Bucegi

Sfinxul din Bucegi, monument al naturii

Babele și Sfinxul sunt monumente emblematice ale Bucegilor și atrag numeroși vizitatori datorită formelor lor unice și legendelor care le înconjoară. Sculptate de vânturile puternice și de alte fenomene naturale de eroziune, aceste formațiuni stâncoase oferă imagini captivante în orice anotimp.

Sfinxul, cu asemănarea sa izbitoare cu un chip uman și înălțimea sa impunătoare de 8 metri, domină platoul Bucegilor la altitudinea de 2.216 metri. Numele îi vine de la asemănarea cu celebrul monument din Egipt și i-a fost asociat pentru prima dată în 1935 în revista ”Buletin Alpin“, după care a fost adoptat oficial.

Una dintre legende spune că Sfinxul egiptean ar fi fost construit după modelul celui din Bucegi, având dimensiuni similare și aceeași orientare a capului, iar între cele două monumente ar exista o legătură mistică, un fel de tunel al timpului sau portal energetic. Se spune că în fiecare an pe 28 noiembrie la apusul soarelui razele formează în jurul Sfinxului o piramidă energetică cu proprietăți vindecătoare. Alte povești spun că Sfinxul ar fi cel mai vechi dintre simbolurile sacre ale locului, venerat din vremea regatului dacic, când era asociat cultului lui Zalmoxis.

Babele

Babele, celebrele formațiuni stâncoase din Bucegi

Babele sunt un alt monument al naturii aflat tot pe Platoul Bucegilor, la altitudinea de 2.292 de metri. Situate în apropierea vârfului Baba Mare, aceste formațiuni stâncoase au devenit o atracție turistică vestită datorită aspectului lor unic și a peisajului spectaculos care le înconjoară. Denumirea de Babele vine de la formele rocilor care seamănă cu siluetele unor bătrâne gârbovite, parcă surprinse într-o discuție.

Din punct de vedere geologic, Babele sunt considerate „martori de eroziune”, deoarece sunt formațiuni rezultate din eroziunea diferențiată a straturilor de conglomerate cretacice sub acțiunea vântului, apei și înghețului. De-a lungul timpului, aceste procese naturale au sculptat rocile creând siluetele devenite emblematice. De altfel, Babele sunt încadrate în categoria „ciupercilor stâncoase” datorită formelor asemănătoare cu niște ciuperci.

Legenda acestor stânci le leagă de zilele Babelor de la începutul lunii martie și le asociază cu venirea primăverii.

Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman

Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman, ridicată în memoria luptătorilor din Primul Război Mondial

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman este un simbol al recunoștinței naționale ridicat între anii 1926-1928 pentru a cinsti memoria eroilor români din Primul Război Mondial.

Amplasată la o altitudine de 2.291 metri pe un vârf secundar al masivului Caraiman, crucea a fost construită la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I, cu scopul de a fi văzută de la depărtare. Construcția a fost realizată de Direcția de Poduri a C.F.R., iar proiectul a fost coordonat de arhitecții Georges Cristinel și Constantin Procopiu. Monumentul a fost inaugurat și sfințit pe 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci.

Potrivit Guinness World of Records, Crucea de pe Caraiman este cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Cabana Omu

Cabana Omu din Bucegi

Primul refugiu montan de pe Vârful Omu a fost construit în 1888 de Asociația Carpatină Transilvană din Sibiu (Siebenbürgischer Karpaten Verein). Alături de această clădire din piatră a apărut în 1900 una din lemn, ridicată de Societatea Carpatină Sinaia.

Cele două cabane au funcționat simultan până în octombrie 1911, când cea de lemn a fost distrusă de un incendiu. Mai multe societăți au dorit să o reconstruiască, dar încercările lor nu au dat roade. În 1924 asociația turistică Hanul Drumeților a comandat piesele construcției, care au fost realizate în curtea fabricii de hârtie a fraților Schiel din Bușteni și urmau să fie urcate cu telefericul pe muntele Piatra Arsă și de aici transportate pe Vârful Omu. În anul următor asociația s-a dizolvat, iar lucrarea a fost preluată de Turing Clubul României, care a reușit să ridice construcția inaugurată pe 7 august 1926. Între anii 1936 și 1937 construcția a fost extinsă, iar forma de atunci se păstrează în mare parte și astăzi.

În prezent Cabana Omu este închisă pe perioada iernii. În restul timpului, aici te poți caza (la prici sau în camere de 2 sau 4 paturi) și poți lua masa, dar e bine să suni înainte pentru confirmare.

Stația meteorologică Vârful Omu

Stația meteorologică Vârful Omu, pe granița dintre județele Prahova și Brașov

Primele măsurători meteorologice de pe Vârful Omu s-au făcut începând din 1927, când a fost inaugurată cabana turistică din lemn, care funcționa tot anul. Cabanierul măsura din 6 în 6 ore temperatura, vântul, precipitațiile și stratul de zăpadă și transmitea datele folosind codul Morse. În 1937 Institutul Meteorologic a înființat la cabană un birou cu trei observatori care transmiteau prin radio din oră în oră datele meteo către sediul central.

Actuala stație meteo de aici datează din 1961. Detaliu amuzant: construcția se află exact pe granița dintre județele Brașov și Prahova, iar la înregistrarea în acte au existat controverse. Întrucât biroul stației – adică partea administrativă a clădirii – se află în Prahova, imobilul a fost alocat acestui județ.

Lacul Bolboci

Lacul Bolboci din Parcul Natural Bucegi

Lacul Bolboci se află în inima Parcului Natural Bucegi și poate fi vizitat în orice anotimp, oferind priveliști superbe, cu păduri veșnic verzi și culmi semețe. Imensa întindere de apă a fost creată în anii ‘80 prin construirea pe râul Ialomița a barajului Bolboci, situat la 1.438 metri altitudine.

Zona este foarte pitorească, cu numeroase trasee și puncte de belvedere, iar pe mal se află cabana Bolboci și locuri de camping. Unele centre de echitație din zonă organizează vara plimbări călare în jurul lacului și iarna excursii cu sania trasă de cai. Dacă este zăpadă, te poți da cu schiurile sau cu sania pe pârtiile din apropiere.

Cheile Tătarului

Intrarea în Peștera Urșilor, aflată în apropiere de Cheile Tătarului

Cheile Tătarului sunt o arie protejată din Munții Bucegi, cu peisaje spectaculoase și formațiuni geologice impresionante.

Defileul este monument al naturii și se întinde pe o suprafață de 0,5 hectare. Pereții stâncoși impunători și văile înguste formează un decor impresionant. Râul Ialomița, care curge printre chei, a sculptat stâncile de calcar creând versanți abrupți și formațiuni carstice fascinante ca dolinele și lapiezurile.

Unul dintre drumurile către defileu trece pe lângă Peștera Ialomiței, iar pe traseu ai ocazia să explorezi Peștera Ursului și Peștera Mică.

Parcul natural Bucegi

Imagine din Parcul Natural Bucegi

Parcul Natural Bucegi este o arie protejată pentru biodiversitatea sa remarcabilă. Flora se remarcă prin plante rare ca floarea de colț, papucul doamnei, bujorul de munte sau macul galben, iar fauna include specii emblematice ca ursul brun, capra neagră, râsul și acvila de munte.

Pe lângă Masivul Bucegi, suprafaţa parcului include și mici părţi din munții învecinați, cum ar fi Leaota, și are 15 vârfuri care depășesc 2.000 de metri, dintre care cel mai înalt este Vârful Omu, cu 2.505 metri. Pe suprafața de 32.500 de hectare peisajul variază de la păduri dense la jnepenișuri și pajiști alpine.

În aria parcului se găsesc și rezervații naturale importante, cum ar fi Locul fosilifer Vama Strunga sau abruptul Bucșoiu – Mălăiești – Gaura.

Peștera Ialomiței

Peștera Ialomiței, cunoscută și sub numele de Peștera Ialomicioarei sau Peștera Schitului Ialomița, este săpată de pârâul Horoaba într-o stâncă de pe Muntele Bătrâna, la peste 1.600 de metri altitudine.

Intrarea este dominată de o frumoasă clădire care aparține Mănăstirii Ialomiței, iar chiar sub prima boltă de stâncă se află un schit fermecător.

Cu o lungime totală de 480 de metri, peștera are o serie de săli impresionante: Sala Urșilor, numită astfel datorită faptului că aici s-au descoperit mai multe schelete de Ursus spelaeus, specia preistorică de urși care locuiau în caverne, sala Sfânta Maria, al cărei punct de atracție este o stalagmită ce seamănă cu o statuie a Fecioarei Maria, sau Altarul în care dispunerea stalactitelor și stalagmitelor creează un decor ca de altar, sau Galeria Apelor, străbătută de un pârâu.

Cascada Obârşia Ialomiţei

Cascada Obârșia Ialomiței din munții Bucegi

Cascada Obârșia Ialomiței este este cea mai înaltă din Carpații Meridionali. Căderea de apă în trepte pe o lungime de 100 de metri se face auzită de departe. Peisajul este mirific, presărat cu flori de toate culorile, iar traseul marcat cu dungă albastră care pornește de la Hotelul Peștera spre Vârful Omu și trece pe sub telecabina Babele este minunat și ușor de parcurs chiar și pentru familiile cu copii. Drumul dus-întors are 9,53 kilometri și poate fi parcurs în 3 ore și 30 de minute, cu pauze incluse.

Cascada Moara Dracului

Cascada Moara Dracului formată de râul Șimon în Bucegi

Cascada Moara Dracului se află la o altitudine de 1.575 de metri în inima Munţilor Bucegi. Căderea de apă cu înălțimea de de aproximativ 20 de metri face parte dintr-un peisaj de poveste.

Ca să ajungi aici poți merge pe traseul care pornește din satul Șimon spre Poiana Gaura, unde vei putea admira frumusețea pădurilor de conifere și a florilor de munte. De aici urmezi marcajul cu cruce roșie care te ghidează spre cascada Moara Dracului, unde râul Șimon se revarsă transformându-se într-o cădere spectaculoasă de apă.

Drumul de la Șimon la cascadă are dificultate redusă spre medie și îți oferă priveliști panoramice superbe.

Cascada Urlătoarea

Cascada Urlătoarea

Cascada Urlătoarea se află la o altitudine de 1.100 metri și se află relativ aproape de telecabina din Bușteni. Principala cădere de apă vine din pârâul Urlătoarea și are 15 metri înălțime, iar la câțiva metri mai sus poți vedea alte cascade mai mici formate de pârâurile Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică.

Drumul până acolo (care se mai numește și Jepii Mari) durează aproximativ o oră și pornește de la telecabina din Bușteni către cabana Piatra Arsă. Traseul marcat cu punct roșu este ușor și poate fi parcurs tot timpul anului.

Cascada Șapte Izvoare

Cascada Șapte Izvoare, renumită pentru apa deosebit de pură

Cascada Șapte Izvoare, situată la o altitudine de 1.300 de metri pe Valea Ialomiței, între lacurile Bolboci și Scropoasa, este renumită pentru apa sa foarte pură. Asupra acestei purități părerile sunt împărțite: este dobândită ca urmare a curgerii apei fie printr-un zăcământ de argint, fie printr-un câmp magnetic. Legenda spune că însuși zeul dac Zamolxe s-a scăldat în apa cu puteri vindecătoare care ar țâșni dintr-un lac subteran infinit.

Pentru a ajunge la cascadă pornește din Campingul Zănoaga, treci prin Cheile Zănoagei printr-un peisaj de vis și urmează poteca marcată cu cruce albastră. Drumul durează aproximativ 4 ore dus-întors, însă pe alocuri este solicitant, iar podețele de peste pârâuri lipsesc și va trebui să traversezi pe trunchiuri de copaci sau chiar prin apă. Peisajele sunt minunate, așadar nu vei regreta efortul.

Șoseaua Transbucegi

Șoseaua Transbucegi oferă priveliști spectaculoase

Șoseaua Transbucegi (DJ713) a fost inaugurată în 2013 și este principala cale de acces spre Munții Bucegi.

Intrarea pe această rută se face din DN71, la aproximativ 9 kilometri de Sinaia. Traseul urcă prin Șaua Dichiu, virează brusc dreapta la Cabana Dichiu, continuă spre Platoul Bucegi și ajunge lângă Cabana Piatra Arsă, la o altitudine de 1.925 metri. Lungimea totală a șoselei este de 20 de kilometri, dintre care 17 sunt asfaltați, iar serpentinele strânse și condițiile meteorologice schimbătoare necesită atenție sporită la volan.

Drumul este mărginit de peisaje uluitoare și panorame spectaculoase asupra Văii Prahovei și a piscurilor impunătoare ale Bucegilor. Pe traseu te poți opri să vizitezi Peștera Ialomiței sau să vezi alte frumuseți ale naturii.

Trasee turistice

Înainte de a porni în drumeție verifică starea vremii și echipează-te cu încălțăminte solidă, antiderapantă și haine călduroase care să te protejeze de vânt și ploi. Ține cont că numeroase trasee din Bucegi sunt interzise iarna, așa că informează-te din surse sigure și nu te aventura în zone periculoase.

Îți propunem următoarele trasee:

Cabana Piatra Arsă – Cabana Babele – Vârful Omu

  • durată: 3-4 ore
  • mențiuni: traseul se bifurcă la un moment dat în două rute: cea de vară și cea de iarnă, ultima fiind puțin mai lungă decât prima. Ambele au dificultate redusă spre medie.

Gara Bușteni – Căminul Alpin – Plaiul Munticelul – Poiana Coștilei – Valea Cerbului – Vârful Omu

  • durată: 6 ore
  • lungime: 11 km
  • traseu închis iarna
  • mențiuni: urcarea pe valea Cerbului este solicitantă.

Gara Bușteni – Jepii Mici – Cabana Caraiman – Cabana Babele – Vârful Omu

  • durată: 6-7 ore
  • lungime: 12,5 km
  • traseu închis iarna
  • mențiuni: traseul este solicitant. Porțiunea de drum din Valea Jepilor este abruptă pe alocuri și unele zone sunt asigurate cu lanțuri.

Gara Bușteni – Jepii Mari – Cabana Piatra Arsă – Cabana Babele – Vârful Omu

  • durată: 7-8 ore
  • lungime: 16,2 km
  • traseu închis iarna
  • mențiuni: porțiunea de traseu Jepii Mari este solicitantă.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru peisaje splendide, confort deplin și mâncare deosebit de gustoasă!

Dacă vrei să explorezi Bucegii și împrejurimile împreună cu prietenii și să vă cazați într-un loc ferit de forfota și zgomotul stațiunilor, vila Transylvanian Inn din satul Predeluț, comuna Bran, este o alegere excelentă.

Camerele confortabile au balcoane cu priveliști de basm către Castelul Bran, Cetatea Râșnov, munții Bucegi și Piatra Craiului. Restaurantul este renumit pentru bunătățile preparate din ingrediente locale proaspete și are o terasă cu vederi spectaculoase.

Micul-dejun bogat și gustos este inclus, așa că dimineața puteți porni la drum cu toată energia. Dacă vreți să faceți un picnic în timpul unei drumeții puteți cere personalului să vă pregătească pachete cu mâncare; va fi delicioasă.

Seara vă așteaptă cina cu alte delicatese și vă puteți relaxa în voie pe terasa restaurantului, în grădină, în foișoare, pe balconul camerei sau în „Biblioteca la înălțime“, cu o vedere panoramică superbă.

Pentru detalii și rezervări vizitează https://transylvanianinn.ro.

Cerere rezervare

Suita deluxe
Apartament
Camere duble superioare
Camere duble standard

Acest site este protejat de reCAPTCHA și se aplică Politica de confidențialitate și Termenii și condițiile Google.