Transfăgărășan

Publicat la

Transfăgărășan: drumul spectaculos prin inima munților

Transfăgărășanul, șoseaua care urcă până la 2.034 de metri altitudine, este mai mult decât un drum, este o experiență. Acest traseu impresionant leagă Muntenia de Transilvania și străbate unele dintre cele mai spectaculoase peisaje ale Carpaților Meridionali. Pe o distanță de 90 de kilometri, drumul trece pe lângă Barajul Vidraru, traversează goluri alpine și găzduiește cel mai lung tunel rutier din România, lung de 887 de metri.

Este locul unde adrenalina întâlnește frumusețea sălbatică a naturii, oferind o aventură de neuitat. Fie că ești pasionat de condus sau doar în căutarea unui peisaj de poveste, Transfăgărășanul promite să-ți depășească așteptările.

Transfăgărășan – scurt istoric

Transfăgărășanul a fost construit între 1970 și 1974 în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu. Drumul străbate Munții Făgăraș și leagă sudul țării de Transilvania, având o lungime de 151 de kilometri. Deși se crede că ideea i-a aparținut lui Ceaușescu, planurile pentru construcția unui astfel de drum existau încă dinainte de 1960. Acestea au fost abandonate din cauza lipsei de fonduri și au fost reluate în contextul politic tensionat de după invazia Cehoslovaciei din 1968.

Inițial a fost proiectat drept cale forestieră cu o singură bandă, traseul a fost extins ulterior la două benzi și transformat într-un drum național. Construcția sa a început simultan din sud, în județul Argeș, și din nord, în județul Sibiu, fiind realizată de regimente de geniu militar și muncitori civili. Traseul trece pe lângă puncte emblematice precum Barajul Vidraru, Cascada Capra și Lacul Bâlea, acestea fiind legate prin Tunelul Bâlea, cel mai lung din România.

Cum ajungi pe Transfăgărășan

Drumul până la Transfăgărășan

Accesul se poate face din două direcții principale: din sud, pornind din localitatea Bascov, județul Argeș, cu traseu prin Curtea de Argeș, sau din nord, din localitatea sibiană Cârțișoara, cu acces prin E68. Mulți turiști preferă să parcurgă drumul de la sud la nord, pornind pe Valea râului Argeș, trecând pe lângă Hidrocentrala Vidraru și Barajul Vidraru, unul dintre cele mai impresionante din țară. Traseul continuă de-a lungul Lacului Vidraru, urcă prin serpentine spectaculoase și ajunge la tunelul Capra-Bâlea, situat sub creasta Munților Făgăraș.

Transfăgărășan – Traseu

La altitudinea de 2042m, drumul trece prin Tunelul Capra-Bâlea, cel mai lung tunel rutier din țară, cu o lungime de 887m, situat la granița dintre județele Argeș și Sibiu. Transfăgărășanul șerpuiește pe lângă Lacul glaciar Bâlea, oferind priveliști extraordinare, și coboară abrupt prin serpentine pe o distanță de 13km.

Pe traseu, drumul străbate rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș și ajunge în apropierea cascadei Bâlea, cea mai mare cascadă în trepte din România, situată la altitudinea de 1230m. În timpul iernii, când Transfăgărășanul este închis din cauza zăpezilor, accesul la Lacul Bâlea se poate face cu telecabina, pe o distanță de 3800m, adăugând un plus de farmec acestei destinații remarcabile.

Program Transfăgărășan – când este deschis Transfăgărășanul

Traseul este deschis oficial în perioada 1 iulie – 31 octombrie, când condițiile meteorologice permit accesul în siguranță pe întreaga lungime a drumului. Din 1 noiembrie până la 30 iunie, porțiunile superioare sunt închise din cauza riscurilor ridicate, inclusiv zăpadă și căderi de pietre.

Totuși, anumite sectoare rămân accesibile pe tot parcursul anului: pe versantul sudic, până la Piscu Negru (km 104), iar pe cel nordic, până la Cabana Bâlea Cascadă (km 131). Pe timpul iernii, porțile tunelului Bâlea-Capra sunt închise, iar riscurile naturale, precum căderile de pietre, sunt frecvente. Viteza recomandată de 40 km/h reflectă complexitatea traseului, cu serpentine strânse și curbe periculoase. În sezonul estival, circulația pe timp de noapte este restricționată între orele 22:00 și 6:00.

Ce activități poți face pe Transfăgărășan?

Pe Transfăgărășan, turiștii au la dispoziție o varietate de activități care le permit să descopere atât frumusețile naturale ale zonei, cât și tradițiile locale. Drumețiile sunt printre cele mai populare opțiuni, iar traseele montane duc spre peisaje impresionante, unde se pot observa diverse specii de faună și floră. Pentru pasionații de sporturi de aventură, Transfăgărășanul oferă oportunități de ciclism montan, dar și experiențe unice, precum zborurile cu parapanta sau tiroliana, care oferă o perspectivă deosebită asupra zonei. Pe lângă aceste activități, vizitele la Lacul Bâlea, situat la altitudini înalte, sunt perfecte pentru relaxare și conectare cu natura.

Ce atracții turistice pot vizita pe Transfăgărășan?

Transfăgărășanul nu este doar un drum spectaculos, ci și o destinație turistică deosebită, plină de atracții care atrag vizitatori din întreaga lume. Pe lângă peisajele montane impresionante, turiștii pot explora o serie de obiective care îmbină natura cu istoria și tradițiile locale. De la Lacul Bâlea și Cascada Bâlea, până la cetăți și mănăstiri, fiecare oprire de-a lungul traseului oferă o oportunitate de a descoperi mai multe despre această regiune fascinantă.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș, una dintre cele mai emblematice și reprezentative construcții religioase din România, a fost ctitorită de domnul Neagoe Basarab în perioada 1514-1517. Ridicată pe locul unei vechi mitropolii din 1359, mănăstirea a fost sfințită pe 15 august 1517, în ziua Adormirii Maicii Domnului, sub atenta supraveghere a Patriarhului Teolipt al Constantinopolului, alături de mitropolitul Țării Românești, un moment semnificativ pentru unitatea Ortodoxiei.

Construcția a fost realizată sub îndrumarea meșteșugarului Manole și a echipei sale, iar interiorul mănăstirii este decorat cu picturi realizate cu măiestrie de Dobromir, care înfățișează scene biblice și portrete ale familiei domnitorului.

De-a lungul istoriei, lăcașul a suferit mai multe jafuri și distrugeri, inclusiv în urma invaziilor din secolele XVII și XVIII, dar a fost restaurat și renovat de mai multe ori, cu ajutorul unor personalități importante, precum regele Carol I. Astăzi, Mănăstirea Curtea de Argeș rămâne un loc de cult și un obiectiv turistic deosebit, cu o arhitectură impresionantă și o istorie fascinantă, atrăgând anual mii de vizitatori din întreaga lume.

Lacul Vidraru

Lacul Vidraru

Lacul Vidraru, situat în județul Argeș, este un loc încărcat de istorie și de povești legate de sacrificii umane și schimbări drastice în peisajul natural. Construit între 1961 și 1966, acest baraj impunător a avut un preț mare: aproximativ 80 de vieți omenești pierdute în timpul lucrărilor. În urma construcției, întreaga comunitate de la Cumpăna a fost evacuată, iar locuitorii au fost despăgubiți, însă legenda spune că unii au refuzat să-și părăsească casele și au pierit sub apele lacului, care a înghițit întreaga zonă.

Astăzi, lacul Vidraru este un punct de atracție turistică, dar și un loc de reflecție asupra acelor vremuri. Când nivelul apei scade, se pot observa confluența râurilor Buda și Capra, dar și rămășițele unor construcții vechi, inclusiv fosta linie ferată ce ducea până la Cumpăna.

Barajul Vidraru

Barajul Vidraru

Barajul Vidraru este un adevărat simbol al ingineriei românești, fiind cel mai înalt baraj din țară și unul dintre cele mai impresionante din Europa. Cu o înălțime de 166,6 metri și o lungime a coronamentului de 307 metri, această construcție colosală a fost inaugurată în 1965 și reprezenta, la momentul respectiv, al cincilea baraj în arc din Europa și al nouălea din lume.

Situat în județul Argeș, Barajul Vidraru formează un lac spectaculos, cu o lungime de 14 kilometri și o adâncime de 155 de metri, oferind vizitatorilor o panoramă deosebită asupra regiunii montane. Pe coronamentul barajului se află o statuie impunătoare a lui Prometeu, realizată de sculptorul Constantin Popovici, care simbolizează electricitatea și legătura cu județul Argeș. Structura barajului este dotată cu galerii și lifturi interioare, asigurându-se astfel monitorizarea constantă a integrității sale.

Bâlea Lac

Bâlea Lac

Lacul Bâlea, situat la o altitudine de 2034m în Munții Făgăraș, reprezintă una dintre cele mai impresionante atracții naturale din România. Cu o lungime de 360m și o adâncime de 11,35m, acest lac glaciar este înconjurat de peisaje spectaculoase și stânci verticale.

În anul 1932, Lacul Bâlea și zona înconjurătoare au fost declarate rezervație naturală, subliniind importanța sa ecologică și turistică. Istoria regiunii datează încă din jurul anului 1700, când doctorul G. Lindner a consemnat prima ascensiune în masivul Făgăraș. De-a lungul secolelor, zona a fost martora unor importante evenimente geografice și istorice, inclusiv activități de trasare a graniței. În prezent, Lacul Bâlea este ușor accesibil prin telecabină, amenajată în 1975, facilitând vizita turiștilor.

Cabana Bâlea Lac

Cabana Bâlea Lac

Cabana Bâlea Lac, situată la o altitudine de 2034 m în Munții Făgăraș, reprezintă un loc de referință în peisajul turistic montan al României. Așezată pe peninsula ce se extinde în lacul Bâlea dinspre nord-est, cabana are o istorie îndelungată, începută în 1904, când a fost construită de Asociația Carpatină Transilvană și inaugurată în 1905.

De-a lungul decadelor, cabana a trecut prin numeroase etape de reconstrucție și modernizare, adaptându-se nevoilor turiștilor. În 1914, a rezistat la conflictele primului război mondial, iar în 1937 a fost extinsă cu o clădire din lemn. După o reconstrucție în 1949, cabana a continuat să adăpostească vizitatori până în 1995, când un incendiu a distrus-o complet. Reconstruită în anul 2000, cabana oferă acum condiții moderne și acces ușor prin intermediul telecabinei inaugurată în 1975.

Cascada Bâlea

Cascada Bâlea

Cascada Bâlea, cunoscută și sub denumirea de Urlătoarea Bâlei, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase atracții naturale din România. Situată în Munții Făgărașului, între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, la o altitudine de peste 1200 m, cascada se remarcă prin impozanta sa cădere de apă de 60 de metri.

Aceasta este cea mai mare cascadă în trepte din țară și marchează treapta inferioară a circului glaciar Bâlea, o formă geologică deosebită ce adaugă farmec peisajului. Accesul la cascadă se face pe Transfăgărășan, până la cabana Bâlea Cascadă, iar de acolo, vizitatorii pot ajunge în aproximativ 50 de minute pe un traseu marcat cu punct roșu.

Lacul Capra

Lacul Capra

Înconjurat de peisaje montane spectaculoase, cu vârfuri abrupte și stâncoase, lacul se află în apropierea vârfului Moldoveanu, cel mai înalt din țară. Acesta are o suprafață de aproximativ 5 hectare și o adâncime maximă de 11 metri, făcându-l o destinație deosebită pentru iubitorii de natură și drumeții montane. Legendele locale adaugă un farmec aparte acestui loc, una dintre ele spunând că lacul a fost creat de Dumnezeu pentru a-și spăla pensula cu care a pictat peisajul munților, în timp ce o altă poveste vorbește despre un cioban care a întâlnit o capră strălucitoare ce l-a condus la lac. Astfel, lacul poartă numele „Lacul Capra” ca o omagiu adus acestei ființe mitologice.

Cascada Capra

Cascada Capra

Cascada Capra, situată pe versantul sudic al Munților Făgăraș, este un adevărat spectacol natural, fiind una dintre cele mai impresionante căderi de apă din România. Cu o înălțime de 35 de metri, aceasta se află la o altitudine de aproximativ 1.690 m, între Cabana Capra și Lacul Bâlea, pe celebrul drum alpin Transfăgărășan.

Cunoscută și sub denumirea de Cascada Iezerului, cascada izvorăște din Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2.231 m. Este o destinație de neocolit pentru iubitorii de natură, fiind ușor accesibilă pe Transfăgărășan în perioada iunie-octombrie, când drumul este deschis. Cu un debit foarte mare, Cascada Capra nu îngheață niciodată în mod normal, chiar și iarna, fiind un loc spectaculos de vizitat, cu peisaje deosebite, dar și o provocare pentru iubitorii de drumeție și fotografii deosebite.

Cascada Văii Rele

Cascada Văii Rele

Cascada Văii Rele, situată la o altitudine de aproximativ 1.800 de metri, reprezintă un loc de o frumusețe naturală impresionantă, aflat în județul Argeș, în apropierea comunei Nucșoara. Această cascadă este alimentată de râul Valea Rea și se află pe traseul turistic care duce spre Vârful Moldoveanu, oferind vizitatorilor un peisaj spectaculos. Drumul forestier care duce la cascadă se continuă cu un traseu montan ce trece prin Munții Făgăraș, oferind o serie de priveliști deosebite, inclusiv alte căderi de apă de dimensiuni variate.

Cascada este cel mai frumos de admirat primăvara, după topirea zăpezilor, când debitul apei este mult mai mare. Totuși, din motive de siguranță, salvamontiștii recomandă ca turiștii să viziteze cascada din luna iunie, când traseele montane sunt deschise, pentru a se bucura de întreaga splendoare a zonei într-un mod sigur și accesibil.

Cetatea Poenari

Cetatea Poenari

Cetatea Poenari, situată pe muntele Cetățuia la o altitudine de 850 de metri, este un loc cu o încărcătură istorică și culturală deosebită, legată de figura legendară a lui Vlad Țepeș. Aceasta a fost reconstruită pentru a-i servi drept fortăreață împotriva invaziilor turcești, fiind una dintre reședințele domnitorului.

Până la cetate, vizitatorii trebuie să urce aproximativ 1480 de trepte, un traseu spectaculos ce oferă priveliști impresionante ale peisajului montan. Traseul începe cu 30 de trepte pe o platformă dreaptă, iar apoi continuă printr-o pădure adâncă, oferind o experiență în mijlocul naturii. Timpul de urcare variază, dar în general se estimează că durează aproximativ o oră.

Cetatea Făgărașului

Cetatea Făgărașului

Cetatea Făgărașului, un simbol al istoriei Transilvaniei, a jucat un rol crucial în secolele XVI și XVII, fiind o reședință nobilă și princiare de importanță strategică. Situată pe drumul comercial dintre Sibiu și Brașov, aproape de Țara Românească, cetatea a fost un punct cheie în luptele pentru controlul regiunii. Începând cu domnia lui Mihai Viteazul, cetatea a fost considerată „cetate de scaun”, iar principii Transilvaniei, cum ar fi Gabriel Bethlen și Mihail Apafi, au investit în fortificarea și modernizarea sa.

Mănăstirea Corbii de Piatră

Mănăstirea Corbii de Piatră

Mănăstirea Corbii de Piatră, situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi, județul Argeș, reprezintă un loc de cult cu o istorie fascinantă, ce datează din secolul XIV. Reconstruită în 1512 sub domnia lui Neagoe Basarab, această mănăstire rupestră este un exemplu remarcabil de arhitectură monahală săpată direct în stâncă.

Biserica și sala de mese sunt sculptate într-o stâncă înaltă de 30m și lungă de 14,5m, iar un spațiu dedicat special lui Neagoe Basarab adăpostește un tribunal în aer liber. Mănăstirea este renumită pentru picturile sale vechi, care reflectă tradițiile și spiritualitatea vremii. Deși astăzi se află într-un avansat stadiu de degradare, Mănăstirea Corbii de Piatră continuă să fie o destinație deosebită pentru iubitorii de istorie și religie, fiind totodată legată de istoria familiei Huniade, originară din această zonă.

Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Aceasta este un loc de cult deosebit situat în județul Sibiu, o destinație spirituală și turistică deosebită. Ridicată în stilul arhitectural tradițional al bisericilor din Transilvania, mănăstirea oferă vizitatorilor nu doar o oază de liniște și reflecție, ci și un cadru ideal pentru descoperirea istoriei și culturii regiunii.

Lăcașul de cult este dedicat Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care reprezintă piloni ai tradiției creștine. Mănăstirea adăpostește icoane de o valoare artistică și spirituală deosebită, iar împrejurimile naturale contribuie la frumusețea locului, fiind un punct de atracție pentru cei care doresc să se conecteze cu natura și să își regăsească liniștea interioară.

Statuia lui Prometeu

Statuia lui Prometeu

Statuia „Prometeu” este un simbol al ingineriei și al dedicării oamenilor care au contribuit la realizarea Barajului de la Vidraru. Situată în apropierea barajului, monumentul evocă mitul lui Prometeu, zeul grec care a adus focul și cunoașterea oamenilor, asemănându-se cu tehnologia care a transformat viața umană prin electricitate. Statuia, realizată din beton și înălțată pe un soclu, este un omagiu adus celor care au avut viziunea de a construi acest baraj monumental, o realizare deosebită a epocii sale.

Ce drumeții se pot face în Munții Făgăraș?

Regiunea oferă trasee pentru toate nivelurile de dificultate, de la rute accesibile pentru începători, până la provocări majore pentru montaniarzi experimentați. Printre cele mai populare rute se numără traseele care duc spre vârful Moldoveanu, cel mai înalt din România, și traseele de pe creasta Făgărașului, care oferă priveliști incredibile ale munților și ale văilor înconjurătoare. De asemenea, există o rețea bine marcată de drumuri montane ce duc la lacuri glaciare, cum este Lacul Capra, și potecile care duc la refugiile montane, unde drumeții pot face o pauză pentru a se odihni.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru o experiență montană autentică!

Dacă îți dorești o experiență autentică în inima munților din jurul Brașovului, Vila Transylvanian Inn este locul ideal pentru tine!

Construită pentru a oferi un refugiu confortabil și primitor, această cazare dispune de spații generoase de relaxare, care îți vor permite să te răsfeți atât pe plan fizic, cât și mental.

Aici vei găsi oportunitatea de a te reconecta cu natura și de a te bucura de liniștea și frumusețea peisajului montan. Indiferent dacă vrei să evadezi într-o escapadă romantică sau să te aventurezi alături de cei dragi, Transylvanian Inn îți va oferi o atmosferă caldă și prietenoasă, creând cadrul perfect pentru a te bucura de splendoarea autentică a munților din fața vilei.

Cerere rezervare

Suita deluxe
Apartament
Camere duble superioare
Camere duble standard

Acest site este protejat de reCAPTCHA și se aplică Politica de confidențialitate și Termenii și condițiile Google.