Muzeul de Pânze și Povești: o experiență autentică în Țara Făgărașului

Muzeul de Pânze și Povești din satul Mândra este un centru cultural rural și un spațiu multifuncțional de cercetare, conștientizare și promovare a identității, patrimoniului textil și tradițiilor specifice Țării Făgărașului.

Inițiatorul, Asociația Mândra Project, a creat aici un loc în care tradiția se întâlnește cu tehnologia, iar localnicii și turiștii, adulți și copii, pot descoperi mereu noi povești ale satului făgărășean de ieri și de azi prin ateliere de creație, expoziții, evenimente și alte activități interactive.

Muzeul de Pânze și Povești din Mândra – scurt istoric

Muzeul de Pânze și Povești a început să funcționeze în 2010 și este un proiect de familie dedicat oamenilor și istoriilor locului, coordonat de antreprenorul cultural Alina Zară. Muzeul este organizat în fosta casă a Mamei Ruța, prima casă din Mândra construită „cu bani aduși din America și ciment la temelie“, spun administratorii.

Poveștile spuse de exponate încep din anii 1900 și continuă să se depene până în prezent, iar altele noi se adaugă odată cu trecerea timpului.

Cum ajungi la Muzeul de Pânze și Povești

Satul Mândra se află pe șoseaua națională DN1 (E68), la 6 kilometri spre est față de orașul Făgăraș. Pe drumul de la Cetatea Făgărașului spre Moara de apă de la Ohaba vei vedea un indicator către Muzeul de Pânze și Povești. Localizarea exactă este: Strada Principală nr. 239, comuna Mândra, jud. Brașov.

Dacă dorești să-ți programezi o vizită, completează formularul de aici. Poți merge și ca oaspete neanunțat, dar este mult mai interesant să mergi într-un tur organizat și să depeni povești cu gazdele.

Structura Muzeului de Pânze și Povești

Casa cuprinde Camerele-Muzeu de Sus (unde poți vedea colecția etnografică locală și elemente care definesc cultural satul), Atelierul (spațiul de lucru pentru cercetători sau artiști naționali ori internaționali, copii sau adulți), Apartamentul de Jos (spațiu de creație care găzduiește prietenii Mândra Project) Grădina (un spațiu ca odinioară, cu legume, plante aromatice, pomi fructiferi, viță-de-vie și flori) și Șopronul Cultural (o veche șură din sat transformată în spațiu pentru reuniuni, expoziții temporare, evenimente etc.).

La Atelier există și un magazin de unde poți cumpăra haine, accesorii și obiecte decorative marca Mândra Chic, suveniruri, mărțișoare, cărți etc.

Ce poți vedea la Muzeul de Pânze și Povești

Exponatele din muzeu și poveștile de viață ale mândrenilor

Poveștile spuse de exponate ar putea fi adunate într-un album intitulat „Mia și drumul“: la începutul secolului al XX-lea mulți oameni din regiune au plecat în America să câștige „mia de dolari“ cu care să-și construiască o casă în satul natal.

Unul dintre făgărășenii plecați în „Țara Făgăduinței“ a fost unchiul Alinei Zară, Ioan, care și-a ridicat casa împreună cu soția lui, Maria. Locuința a suferit mai multe modificări în perioada comunistă, dar în 2010 a fost restaurată și arată așa cum o vezi.

O parte din exponatele muzeului spun poveștile localnicilor plecați la muncă peste ocean.

Suveica Mamei Ruța, cea care a făcut înconjurul lumii (și va mai pleca la drum)

Suveica Mamei Ruţa (bunica Alinei Zară) este un vechi instrument cu care se ţesea pânza la război. Bunica era foarte pricepută la țesut, iar suveica i-a îndeplinit visul de a vedea lumea și i-a spus poveștile în multe locuri de pe mapamond. Expoziția arată imagini din călătoriile suveicii și impresiile oamenilor care i-au aflat istoriile.

Produsele Mândra Chic

În atelierele Muzeului de Pânze și Povești se creează obiecte vestimentare și decorative menite să fie „zestrea contemporană“ a oricărei fete și a fiecăruia dintre noi. Sunt obiecte cu har, cu bun-gust, care păstrează șarmul de odinioară și-l transpun în tricouri, bluze, haine pentru adulți și copii, păpuși, șorțuri de bucătărie, ștergare, batiste, perne, cergi ș.a.m.d., din care să-ți poți alege după preferințe.

Atelierele Mândra Chic – la care poți participa și tu

La muzeu se organizează frecvent șezători (ateliere de creație) unde fiecare coase ce-și dorește sau ce-i place.

Grădina, magazinul și toate celelalte anexe ale muzeului pot fi vizitate

În funcție de perioadă, poți descoperi că acolo au loc șezători, ateliere, întruniri sau alte proiecte.

Vezi evenimentele și proiectele asociației și participă la cel care te inspiră cel mai mult.

Alte atracții turistice în comuna Mândra (județul Brașov) și în apropiere

Cel mai celebru obiectiv turistic de pe raza comunei este Rezervaţia naturală zona umedă Turbăria Mândra, despre care îți povestim mai jos.

Merită să vezi și biserica din Mândra, cu iconostasul care datează din 1801 și picturile murale din 1821, atribuite lui Savu Zugravu.

În zonă mai poți vizita:

• Rezervația naturală Poienile cu narcise – Dumbrava Vadului din Șercaia, satul Vad;
• Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna Toderița;
• Movilele („guruieții“) de la Şona ș.a.

Un eveniment inedit este Festivalul Cepei Roșii de Mândra, care în fiecare an are noi activități amuzante, de exemplu: meciuri de fotbal între echipele satelor componente, proiecție de film la care în loc de bilet trebuie să predai o ceapă roșie de Mândra, duel de strigături, ateliere de joacă, povești de-ale Muzeului de Pânze, cântece, dansuri, plăcinte ș.a.

Turbăria Mândra

Turbăria Mândra se află în apropiere de DN1, la 5 kilometri de localitatea Mândra şi se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare.

Este o mlaștină pe care o poți vizita în siguranță numai pe traseul special amenajat, ceea ce nu te va împiedica să vezi specii deosebite care trăiesc aici: broasca țestoasă europeană de baltă (Emys orbicularis), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), brotăcelul (Hyla arborea) și diverse alte animale și păsări. Flora abundentă cuprinde specii ca trifoiștea de baltă (Menyanthes trifoliata), mesteacănul pufos (Betula pubescens), calcea calului (Caltha laeta) sau brâncărița (Alisma plantago-aquatica). Frumusețea locului atrage numeroși fotografi, profesioniști și amatori.

Rezervația naturală Poienile cu narcise – Dumbrava Vadului din Șercaia, satul Vad

La 3 kilometri de Satul Vad, pe latura nordică a Munților Făgăraș, intri într-o pădure de stejari seculari din specia Quercus robur, care se întinde pe o suprafață de 400 de hectare și cuprinde 190 de hectare poieni cu narcise. Întreaga zonă este arie naturală protejată.

Îți recomandăm să vizitezi rezervația în luna mai, când timp de 2-3 săptămâni are loc spectacolul narciselor care acoperă solul cu un covor de flori albe din specia Narcissus poeticus.

Vizitează rezervația și în afara perioadei de înflorire a narciselor, pentru că poți vedea și alte plante interesante și diverse viețuitoare: bufniță, pupăză, 8 specii de ciocănitori, șoim, uliu, acvilă mică, rață lingurar, prepeliță, cocostârc, mierlă, sturz, șerpi de casă, arici, liliac, iepure de câmp, veveriță, mistreț, căprioară, vulpe, lup, urs, bursuc, jder, dihor ș.a.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna Toderița

Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna Toderița a fost ridicată cu banii, materialele și truda credincioșilor din zonă. Proiectul a fost propus comunității în 1868 de consiliul parohial de atunci, iar sătenii au reușit să ridice în numai 3 ani clădirea pe care o vezi.

Lăcașul de cult a fost inaugurat în 1871 în prezenţa delegaţiei trimise de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Andrei Şaguna, prezidată de protopopul Făgăraşului, Simion Popescu.

Biserica este foarte frumos restaurată și merită văzută pentru arhitectura ei cu proporții armonioase, pictura interioară remarcabilă și mobilierul tradițional.

Movilele de la Şona

Pe raza comunei Mândra se află așa-numiții „guruieţi“ – opt movile de pământ cu înălțimi care variază până la 30 de metri, în jurul cărora s-au găsit obiecte de ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstatt.

Interiorul lor nu a fost cercetat, iar opiniile arheologilor despre originile lor sunt împărțite: ar putea fi tumuli cu vestigii scitice, celte sau dacice. Unii geologi însă sunt de părere că dâmburile ar fi rezultatul alunecării în trepte a unui versant dispărut și acumularea de pământ astfel formată ar fi fost erodată de torente, ajungând în final la formele actuale.

Dacă stai de vorbă cu localnicii vei afla câteva legende fascinante despre uriașii care ar fi creat cei opt guruieți. Unii giganți erau atât de mari încât mormanele de pământ au fost doar noroiul pe care și l-au dat jos de pe opinci. Alți uriași aveau staturi mai puțin impunătoare și au construit movilele aducând pământ cu poalele. O altă legendă spune că un balaur s-a deșteptat din mlaștina în care își făcea veacul și a început să scuipe pământ.

Unii săteni cred că părinții și bunicii le spuneau aceste povești înspăimântătoare ca să-i împiedice pe copii să se aventureze până la guruieți, departe de ulițele satului. Movilele de la Șona se află la aproximativ 1,5 kilometri de la marginea localității cu același nume.

Obiective turistice din Țara Făgărașului

Țara Făgărașului te ispitește cu numeroase atracții turistice, dintre care noi îți recomandăm:

• Mânăstirea Sâmbăta de Sus (sau Mănăstirea Brâncoveanu). Aici poți vedea vestigiile mănăstirii ctitorite de Constantin Brâncoveanu, alături de edificiul construit începând din 1926 și inaugurat în 1946, sub domnia Regelui Mihai, care apare în pictura murală în calitate de ctitor.
• Castelul Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Din fosta reședință a domnitorului Constantin Brâncoveanu se mai păstrează doar pivnițele cu bolte pe pandantivi și poarta din piatră pe care se intra în incintă. Actuala construcție a fost ridicată de Grigore Brâncoveanu la începutul secolului al XIX-lea și a fost modificată destul de radical între timp, însă merită vizitată.
• Cetatea Făgărașului și Muzeul Țării Făgărașului. Muzeul este amenajat în incinta cetății care a jucat un rol important ca reședință a principilor de Transilvania. Monumentul a evoluat de la cetate medievală fortificată la castel princiar cu decoruri renascentiste italiene, a decăzut la statutul de garnizoană austro-ungară, a fost preluat de armata română, a devenit închisoare comunistă pentru deținuți politici și în final și-a redobândit aspectul medieval prin restaurare.
• Herghelia de cai de la Sâmbăta de Jos. De vizitat dacă vrei să admiri cai lipițani pur-sânge, să înveți să călărești, să vezi spectacole și concursuri de echitație, să te plimbi cu trăsura ș.a.m.d. Herghelia este administrată de ROMSILVA și are tarife foarte accesibile pentru turiști.
• Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. Se află în actuala incintă a hergheliei și a fost construit în 1750 de contele Josef von Brukenthal, fratele baronului baronului Samuel von Brukenthal. Nedreptățită de vremuri, clădirea se află într-o stare destul de precară. Du-te să o vezi și s-o fotografiezi cât mai există și în timp ce te bucuri de frumusețea cailor lipițani: prima herghelie de aici a fost întemeiată tot de conte, la fel și școala din sat, transformată recent de localnici în Muzeul Școala Sâmbetenilor.

Alte atracții turistice importante din zonă:

• Izvorul și Chilia (peștera) Părintelui Arsenie Boca;
• Moara de apă de la Ohaba;
• Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche;
• Peștera Dâmbovicioara;
• Mănăstirea Cârța (abația cisterciană de la Cârța) ș.a.

Cetatea Făgărașului

Inițial aici s-a aflat o cetate cu rol defensiv atestată documentar în secolul al XV-lea. Incinta era înconjurată de un zid cu creneluri și drum de strajă întrerupt de patru turnuri și dotat cu o barbacană.

Între secolele al XVI-lea și al XVII-lea fortăreața a fost extinsă și reamenajată de principii Transilvaniei, în special Ştefan Mailat, apoi Ştefan și Balthazar Báthory.

Forma actuală a Cetății Făgărașului datează din secolul al XVII-lea și se datorează principelui Gabriel Bethlen, care i-a adus un suflu de Renaștere italiană, vizibil mai ales la loggiile din curtea interioară.

În 1696 Făgărașul a intrat sub stăpânirea austriacă, cetatea a fost transformată în garnizoană și a început să se degradeze. După Marea Unire din 1918 garnizoana a revenit armatei române și a fost reparată.

Sub regimul comunist cetatea a fost închisoare pentru deținuți politici până în 1960, după care a fost restaurată și și-a recăpătat înfățișarea din vremurile de glorie. Acum adăpostește Muzeul Țării Făgărașului.

Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche

Mănăstirea rupestră Șinca Veche (sau Templul Ursitelor) este un vechi lăcaș săpat în piatră sub nivelul solului.

Nu se știe exact când au fost cioplit interiorul, dar istoria monumentului cert marcată de amplasarea la granița de odinioară dintre Țara Românească și Imperiul Habsburgic. În anii 1700 aici s-au ascuns numeroși călugări ortodocși transilvăneni pe care Maria Tereza voia să-i oblige să treacă la catolicism.

Dintre cele nouă încăperi ale mănăstirii două sunt altare, lucru nemaiîntâlnit la un locaș de cult creștin. Deasupra altarului de lângă intrare se înalță o cavitate de 10 metri înălțime cu rol de luminator, care arată ca o turlă în spirală. Forma spiralată este impresionantă și a dat naștere multor speculații fantasmagorice.

Mănăstirea Cârța (abația cisterciană)

Ordinul cistercian a fost fondat în 1098 și numele îi provine de la Cîteaux (Cistercium, în latină), o localitate din Burgundia unde și-a făcut locaș un grup de călugări care au renunțat la orânduiala benedictină.

Cistercienii s-au răspândit apoi în Europa de Vest unde și-au construit abații în stilul gotic timpuriu, cu o arhitectură mai sobră, axată pe funcționalitate, în contrast cu bazilicile romanice bogat decorate ale benedictinilor.

Mănăstirea de la Cârța a fost inițial construită din lemn de cistercienii de la Igriș în 1202, după care tot ei au înlocuit-o cu una mai trainică, pentru care au chemat pietrari tocmai din Burgundia.

Astăzi falnica mânăstire a cistercienilor este o ruină, dar una fermecătoare și romantică. Cea mai mare parte a edificiului de odinioară a fost avariată de atacurile turcești și apoi desființată de regele maghiar Matei Corvin. Vechiul cor a fost transformat în biserică parohială, iar capela de sud a devenit sacristie.

Locul merită cu prisosință o vizită pentru frumusețea misterioasă a ruinelor gotice în contrast cu peisajul idilic plin de flori colorate.

Herghelia de la Sâmbăta de Jos

Herghelia de la Sâmbăta de Jos, județul Brașov, este una dintre cele mai importante crescătorii de cai lipițani din lume. Exemplarele pur-sânge de aici provin din 7 linii de descendență ce poartă numele armăsarilor inițiali: Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy-Capriola și Tulipan. Dincolo de numele de familie, fiecare cal are propriul „prenume“: Fulgușor, Snow, Pluto etc.

Herghelia oferă numeroase activități pentru public: cursuri de călărie, spectacole de echitație, plimbări călare sau cu trăsura, sesiuni foto ș.a. Prețurile sunt foarte accesibile, deoarece proprietatea aparține statului și este administrată de ROMSILVA.

Te asigurăm că merită să mergi acolo chiar și numai pentru a admira superbii cai lipițani și castelul construit în 1750 de contele Josef von Brukenthal, aflat pe teritoriul hergheliei.

Castelul de Lut Valea Zânelor

Povestea Castelului de Lut Valea Zânelor a început să se țeasă în 2014, când doi bucureșteni, soț și soție, au găsit locul unde să trăiască fericiți până la adânci bătrânețe și să le ofere un strop de magie celor care le trec pragul.

Ca să ajungi în tărâmul de poveste urmează DN1 până la Porumbacu de Sus, strada Principală nr. 630. Aici găsești un ansamblu construit din lut, lemn și piatră care arată într-adevăr ca o clădire din basme, într-un decor pe măsură. Merită să vizitezi locul pentru a-i simți magia, iar dacă vrei mâncare „cu specific zânesc“ o poți găsi în meniul restaurantului.

Și dacă nu ești o fire visătoare tot vei aprecia creativitatea antreprenorilor care au construit Castelul de Lut și frumusețea peisajului de pe malul râului Porumbacu.

Trasee turistice în Țara Făgărașului

În Țara Făgărașului poți explora multe trasee de drumeție. Găsești numeroase variante aici și aici. Îți recomandăm două dintre cele mai frumoase:

Comăna de Jos – Peştera Comăna – Coloanele de Bazalt de la Piatra Cioplită

E bine să știi că există și Coloanele de Bazalt de la Racoș, care sunt mult mai monumentale. Pe traseul acesta le vei vedea pe cele de la Piatra Cioplită, mai mici, dar foarte frumoase. Dacă vrei să vizitezi peștera Comăna trebuie să contactezi Clubul de Speologie Brașov și să găsești un custode care să te însoțească, doar așa este permis accesul.

• Lungime traseu: aproximativ 3 kilometri.
• Durată: o oră și 30 de minute.

Cabana Bâlea Cascadă – cascada Bâlea

Cascada Bâlea este una dintre cele mai spectaculoase din țară, cu o cădere de apă care măsoară 60 de metri lungime. Ca să o vizitezi, cel mai ușor este să pornești de la Cabana Bâlea Cascadă, de pe Transfăgărășan.

• Lungime traseu: 1,4 kilometri.
• Durată: o oră și 30 de minute.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru confort deplin și delicii culinare în mijlocul unor peisaje de poveste!

Dacă vrei să vizitezi împreună cu prietenii toate minunățiile despre care ți-am vorbit, vila Transylvanian Inn din Predeluț poate fi o excelentă bază de plecare.

Camerele sunt foarte confortabile și au balcoane cu vederi de vis către Castelul Bran, Cetatea Râșnov, munții Bucegi și Piatra Craiului. Restaurantul de aici este renumit pentru bunătățile preparate din ingrediente locale și are o terasă cu priveliști care-ți taie răsuflarea.

Micul-dejun bogat este inclus, așa că puteți pleca la drum plini de energie. Puteți reveni la prânz pentru o masă copioasă sau dacă vreți să faceți un picnic pe traseu puteți ruga din timp să vi se pregătească mâncare la pachet – sigur va fi memorabil de bună. La cină vă veți delecta cu alte bunătăți (vara terasa restaurantului este un decor idilic) și vă puteți relaxa oricând în grădină sau în „Biblioteca la înălțime“, cu o vedere panoramică superbă.

Pentru detalii și rezervări vizitează https://transylvanianinn.ro.