Pelerinaj la Mănăstirea Sâmbăta de Sus: Un loc al credinței

În inima pitorească a României, între vârfurile impunătoare ale Munților Făgăraș, te întâmpină cu brațele deschise Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. Aici, fiecare călător devine pelerin al sufletului, în căutarea liniștii și a înălțării spirituale. 

În timp ce admiri arhitectura impresionantă a mânăstirii, o să fii absorbit de atmosfera liniștită și plăcută din zona mănăstirii. Vizitatorii își străbat pașii pe aleile sfinte și găsesc în fiecare pas o oază de pace interioară. Iar priveliștea magică către lac și munți te îmbie să te răsfeți cu frumusețea și liniștea naturii. Aici, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, fiecare moment devine o binecuvântare, iar sufletul găsește alinare în brațele credinței și ale naturii generoase. 

Continuă să citești și vei descoperi de ce Mănăstirea Sâmbăta de Sus este mult mai mult decât un simplu loc de reculegere și rugăciune!

Localizare – Drumul spre mănăstire

Amplasată în inima Munților Făgăraș, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus strălucește ca un far al spiritualității în peisajul măreț al Ardealului. 

Dacă pornești din Brașov, trebuie să parcurgi o distanță de 86 de km până la mănăstire, dar vei fi cu siguranță marcat de priveliștea întregii călătorii datorită câmpiei și Munților Făgăraș. 

Când ajungi în apropierea mănăstirii, vei fi întâmpinat de o alee mărginită de trandafiri și flori colorate, care o să-ți ofere imediat un zâmbet. În fundal, se înalță impunătorii Munți Făgăraș, străjeri ai acestei locații sacre. Amplasarea mănăstirii în apropierea acestor vârfuri sacre conferă un cadru perfect pentru retragere spirituală și meditație, invitând călătorul să pătrundă în lumea liniștită și plină de înțelepciune a acestei așezări monahale.

Istoria Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus

În inima Munților Făgăraș, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus datează încă din secolul al XVII-lea. Fondată de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, mănăstirea a reprezentat un simbol al rezistenței ortodoxe în fața presiunilor de catolicizare și calvinizare din Transilvania. În ciuda trecutului tumultuos, a eforturilor Mitropolitului Nicolae Bălan și ale altor iubitori de tradiție și credință, biserica a fost restaurată și sfințită în anul 1946, marcând o nouă etapă în istoria sa.

În ciuda persecuțiilor și presiunilor politice, portretul regelui a fost readus în lumină, simbolizând rezistența și perseverența unei comunități care și-a păstrat credința și identitatea în fața adversităților. 

Astăzi, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus continuă să rămână un loc de rugăciune și spiritualitate.

Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus – de-a lungul vremii

Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus își are originile în secolul al XVII-lea, când boierul Preda Brâncoveanu a construit o bisericuta din lemn pe valea râului. În jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu a ridicat în locul ei o mănăstire de piatră, ca simbol al rezistenței ortodoxiei române în fața persecuțiilor religioase. În timpul stăpânirii austro-ungare, peste 150 de mănăstiri au fost distruse, iar Mănăstirea Brâncoveanu a fost distrusă în 1785. După aproape un secol și jumătate, restaurarea a început în 1926 sub îndrumarea Mitropolitului Dr. Nicolae Bălan și s-a finalizat  în 1946, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ctitoria boierilor brâncoveni de la Sâmbăta de Sus

Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, ctitoria boierilor Brâncoveni, reprezintă o veritabilă comoară a istoriei românești și a credinței ortodoxe. De-a lungul secolelor, această mănăstire a fost un simbol al rezistenței și unității poporului român în fața persecuțiilor religioase. Stareții Ioan și Visarion au jucat un rol esențial în istoria mănăstirii, iar mitropolitul Nicolae Bălan a continuat eforturile lor prin restaurarea bisericii în anul 1926. Sub supravegherea Comisiei Monumentelor Istorice, arhitecții au redat splendoarea inițială a acestui monument istoric, iar sfințirea din 1946 a adus o nouă lumină spirituală în acest loc sacru pentru poporul român.

Viața Monahală

Mănăstirea reprezintă un sanctuar al rugăciunii și al vieții monahale, unde o comunitate de călugări sau călugărițe își dedică întreaga existență lui Dumnezeu. Prin solemnitatea slujbei de intrare în monahism, acești credincioși își asumă o viață guvernată de abstinență, un trai modest și ascultare față de poruncile divine. În cadrul mănăstirii, acești oameni consacră timpul rugăciunii și meditației, renunțând la lumea materială în căutarea unei legături mai profunde cu Dumnezeu. Viața monahală este un drum al smereniei și al sacrificiului, în care căutarea spirituală și puritatea sufletească sunt fundamentale.

Tradiție și spiritualitate

Amplasarea Mănăstirii Sâmbăta de Sus, în inima munților Făgăraș, o face o destinație perfectă pentru cei ce caută retragerea spirituală și meditația. Atrage mulți oameni dornici să scape de agitația cotidiană și să se concentreze pe propria evoluție spirituală. Ca simbol al patrimoniului cultural și spiritual al României, mănăstirea continuă să fie un loc de cult, pelerinaj și conservare a tradițiilor ortodoxe. Biserica Ortodoxă, prin spațiul său sacru și comunitatea credincioșilor, joacă un rol vital în regasirea credinței. Practicile spirituale ortodoxe, precum rugăciunea, meditația și postul, susțin conexiunea cu lumea spirituală și adâncesc înțelegerea credinței.

Arhitectura bisericii Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus

Situată în frumusețea naturală a Munților Făgărașului, Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus impresionează prin arhitectura sa distinctivă, ce păstrează trăsăturile stilului brâncovenesc. Construită în spiritul tradiției secolului al XVII-lea și al începutului secolului al XVIII-lea din Țara Românească, biserica principală este concepută în formă de cruce, cu diviziuni clare între altar, naos, pronaos și pridvor. Deosebită este și turla octogonală, care adăpostește un interior cilindric. Sub îndrumarea Mitropolitului Nicolae Bălan, clopotnița, aflată în partea de jos a mănăstirii, a fost reconstruită. Inițial au fost cinci clopote care aveau o greutate impresionantă de peste două tone fiecare, dar ulterior au fost mutate în turla bisericii.

Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus – biserica cea veche 

Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus este o bijuterie arhitecturală și spirituală, construită în stilul brâncovenesc. În interior, vei descoperi picturi vechi, păstrate cu grijă, ce redau scene din Biblie și alte momente religioase importante. Afară, detaliile din piatră, precum încadrările de la ușile și ferestrele sculptate, adaugă farmecul monumentului. Turla octogonală și acoperisul de sindrilă completeaza aspectul tradițional al bisericii. Cu tâmpla sa masivă, pictată în frescă, și clopotnița restaurată, mănăstirea emană o liniște și o frumusețe care te invită să te conectezi cu istoria și spiritualitatea locului.

Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus – chiliile și alte anexe

În anii 1976-1977, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus a suferit transformări semnificative. Suprafața proprietății mănăstirii a fost împrejmuită, iar o nouă poartă sculptată în lemn de stejar a fost instalată. Paraclisul brâncovenesc, decorat cu sculpturi în lemn de stejar și picturi neobizantine, a fost restaurat. Fântâna „Izvorul Tamaduirii”, atestată din secolul al XVI-lea, a fost restaurată și a primit un baldachin sculptat în lemn de stejar. Altarul din pădure, locul unde se oficiază slujbe religioase în aer liber, a fost renovat și extins. IPS Dr. Antonie Plămădeală, al treilea ctitor al mănăstirii, a condus lucrări ample de restaurare și construcție, transformând Mănăstirea Brâncoveanu într-un centru de spiritualitate și cultură românească, dedicat sfinților martiri Brancoveni canonizați în 1992.

Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus – biserica cea nouă

La 15 august 1993, în ziua sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului”, o nouă biserică, dedicată Sfinților Martiri Brâncoveni, a fost sfintiță solemn de către distinși ierarhi, printre care Sanctitatea Sa Bartolomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului și Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarh al României. Astăzi, mănăstirea găzduiește o comunitate de 35 de călugări, sub îndrumarea părintelui stareț arhimandrit Ilarion Urs.

Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus – „Academia de la Sâmbăta”

Academia de la Sâmbăta de Sus, înălțată în inima Mănăstirii Brâncoveanu, a fost inaugurată în 2003. Această instituție cultural-religioasă oferă un loc de refugiu și învățătură în mijlocul naturii înverzite și a munților măreței Carpați. Cu aproximativ 70 de camere și un amfiteatru pentru 150 de persoane, Academia găzduiește conferințe și studii pe teme variate, de la cele religioase și culturale la cele științifice și artistice. Dotată cu tehnologie modernă și oferind condiții excelente de cazare și studiu, Academia de la Sâmbăta de Sus este locul ideal pentru găsirea liniștii interioare.

Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus – muzeul mănăstirii

Muzeul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus găzduiește o impresionantă colecție de obiecte de patrimoniu. Acest sanctuar cultural deține manuscrise rare, cărți vechi și scrisori ale I.P.S. Antonie, unde este ilustrată diversitatea limbilor și epocilor. Expoziția impresionează prin cărți persane și arabe. De asemenea, muzeul adăpostește o colecție de icoane remarcabile, atelierul de pictură pe sticlă continuând tradiția artistică locală. Obiectele de cult, monedele antice și veșmintele liturgice completează această comoară culturală și oferă vizitatorilor o experiență captivantă a istoriei și artei religioase.

Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus – biblioteca mănăstirii

În mijlocul măreției sale, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus ascunde o comoară culturală neprețuită: biblioteca sa. Aflată într-o clădire nouă, alături de un muzeu ce adăpostește picturi vechi pe sticlă și obiecte de cult, această bibliotecă impresionează prin colecția sa vastă de cărți și manuscrise vechi din secolele XIV-XIX. Generosul IPS Antonie Plamadeala a inițiat această donație, contribuind astfel la refacerea incintei brâncovenești. Cu peste 35.000 de volume donate inițial și încă 20.000 adăugate ulterior de mitropolit, biblioteca este o comoară de cunoaștere și cultură, deschisă cercetătorilor, studenților și iubitorilor de carte.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru o experiență spirituală autentică! 

Dacă vrei să te cazezi într-un loc autentic și să experimentezi farmecul muntos din jurul Brașovului, te invităm să descoperi Transylvanian Inn!

Vila noastră este gândită să ofere o atmosferă primitoare și confortabilă, unde te vei simți ca acasă. Aici vei găsi spații generoase de relaxare pentru a te delecta cu priveliști montane deosebite și preparate culinare delicioase, adaptate diverselor preferințe alimentare.

Fie că vii într-o escapadă romantică sau într-o călătorie alături de cei dragi, Transylvanian Inn îți va oferi un refugiu perfect în mijlocul naturii, unde poți savura liniștea și frumusețea Transilvaniei.

Te asigurăm că vei avea parte de o experiență de neuitat!