Cetatea Oratea: o călătorie în Evul Mediu românesc

Cetatea Oratea, un loc fermecător și misterios

Până la Marea Unire din 1918 cetatea Oratea (sau Orația) s-a aflat la frontiera dintre Țara Românească și Transilvania, pe teritoriul Valahiei, și în vremurile sale de glorie a servit nu doar drept fortăreață de graniță, ci și ca punct vamal.

Zidurile masive ale cetății sunt acum ruine cu farmec romantic, iar amplasamentul strategic de pe Dealul Sasului oferă priveliști minunate asupra împrejurimilor.

Urmele lăsate de roțile carelor și potcoavele cailor care au pătruns în incinta fortăreței s-au păstrat în sol până astăzi și laolaltă cu pietrele construcției spun povești fascinante din negura Evului Mediu. Ipotezele istoricilor despre trecutul cetății sunt la fel de diverse ca și legendele locurilor. Avem de explorat un loc plin de mistere!

Scurtă istorie și legenda Cetății Oratea (Orația)

Una dintre legendele Cetății Oratea este legată de Vlad Țepeș

Există trei ipoteze principale asupra originii cetății Oratea, iar istoricii din cele trei tabere nu s-au pus de acord nici cu privire la perioada întemeierii, care ar putea fi oricând între începutul secolului al XIII-lea și a doua jumătate a secolului al XIV-lea.

Conform unei teorii, construcția din secolul al XIII-lea ar fi fost ridicată pe ruinele unui mai vechi fort roman. Rezonanța latină a numelui Oratea invocată de Cezar Bolliac (care a fost nu doar poet și militant pașoptist, ci și arheolog amator) nu poate fi privită ca argument al originii întemeietorilor și nici nu și-a propus. Cetatea a primit târziu numele Oratea; la început s-a numit Cetatea Neamțului (la fel ca aceea din Moldova), apoi Castelul Piatra Craiului, mai târziu Cetatea Dâmboviţei și în cele din urmă numele actual, după valea Oratea din vecinătate. Dovezile arheologice arată prezența unei așezări romane pe platoul dinspre est, nu pe Dealul Sasului.

O altă ipoteză este că fortăreața a fost construită de cavalerii teutoni aduși de regele Ungariei în Transilvania, iar vajnicii coloniști nu s-ar fi mulțumit să construiască doar în Țara Bârsei, ci și peste graniță.

Cea de-a treia teorie spune că cetatea Oratea a fost ridicată de voievozii români înainte de întemeierea Țării Românești.

Legendele din zonă spun că întemeietorii ar fi fost chiar localnicii. Și, desigur, unul dintre personajele principale este Vlad Țepeș: bardul german Michael Beheim (1416 – c.1472) a menționat într-un poem că voievodul ar fi fost prins de oștile lui Matei Corvin la castelul Kungstain, rămas neidentificat, însă povestea spune că ar fi fost cel de pe Dealul Sasului.

Cum ajungi la Cetatea Oratea

Cetatea Oratia se află pe Dealul Sasului, la 1,5 kilometri de satul Podu Dâmboviței, comuna Dâmbovicioara, județul Argeș. Ca să ajungi aici trebuie să mergi pe DN73 Câmpulung – Brașov.

Descrierea cetății Oratea

Drumul care lega Transilvania de țara Românească trecea chiar pe la baza cetății Oratea și ocolea dealul pe la vest și nord-vest, acolo unde și pereții stâncoși sunt mai abrupți. Pe latura sudică se afla un zid lung de 15 metri.

Intrarea se făcea pe latura sudică, pe un pod mobil peste șanțul lat de 10 metri și adânc de 4 metri care se întindea de la sud la est. La nord-est se înălța un turn circular, iar la sud-est incinta avea în interior construcții din lemn.

Arheologii spun că fortăreața avea dimensiuni reduse, cu lățimea de doar 20 de metri, iar zidurile de apărare atingeau 7 metri înălțime și erau groase de 2 metri.

În timpul cercetărilor din 1968-1970 s-a descoperit la nord-est și rezervorul de apă, care avea diametrul de 3,40 metri și adâncimea de 5,35 metri. Din datele de care dispunem, acelea au fost ultimele examinări arheologice ale sitului.

Ce mai poți vizita în zonă

Cetatea Oratia îți va ocupa cel mult o oră de vizitare, așa că îți va rămâne timp să vizitezi și alte locuri superbe din zonă.

Îți recomandăm:

• Cheile Orației (sau canionul Orației);
• Cheile Dâmbovicioarei;
• Cheile Brusturetului;
• Peștera Dâmbovicioara;
• Peștera Uluce;
• Peștera Urșilor (Peștera de la Colțul Surpat);
• Satul Podu Dâmboviței din comuna Dâmbovicioara;
• Satele de munte Șirnea și Ciocanu;
• Schitul Dragoslavele;
• Izvoarele din Plai;
• Curmătura Groapelor;
• Centrul de călărie și agrement DeȘirnea Experience.

Cheile Orației (sau canionul Orației)

La Cheile Orației (sau Orății) poți ajunge direct din spatele zidului nordic al cetății. Canionul este foarte îngust și abrupt, iar amatorii de coborâri în rapel vor aprecia săritorile succesive prin peisajul sălbatic. Succesiunea de săritori este spectaculoasă, printre stânci care păstrează pe alocuri urmele apei care a săpat canionul.

Deși are o diferență de nivel de doar 80 de metri, canionul este impresionant prin semeția pereților de rocă și sălbăticia decorului în care se ivește din când în când un șiroi de apă, mai ales în urma viiturilor.

Cheile Dâmbovicioarei

Cheile Dâmbovicioarei încep chiar din satul Podu Dâmboviței aflat în apropierea cetății Oratea. La celălalt capăt al defileului se află satul Dâmbovicioara.

Peisajele de pe traseu sunt spectaculoase. Drumul este mărginit de pereți aproape verticali, înalți de până la 200 metri, pe sub care susură pe alocuri un pârâiaș. În zonă se găsesc peste 50 de grote și peșteri, dintre care îți recomandăm să vezi peștera Dâmbovicioara, peștera Uluce, Peștera Urșilor (sau peștera de la Colțul Surpat), peștera Labirintului și peștera de la Gura Defileului.

Și defileele sunt foarte răspândite în regiunea care face parte din Parcul Național Piatra Craiului: Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, Cheile Dâmboviței și Prăpăstiile Zărneștilor sunt cele mai mari și mai frumoase.

Pornind de la Bran faci 45 de minute cu mașina până la Podu Dâmboviței pe DN73/E574. Drumul de 29,4 kilometri trece prin culoarul Rucăr-Bran și este foarte pitoresc.

Cheile Brusturetului

Cheile Brusturetului se află în județul Argeș, iar ca să ajungi acolo cel mai simplu este să mergi pe drumul care pornește din apropierea peșterii Dâmbovicioara.

De la Bran până acolo distanța este de 30 de kilometri pe ruta Moieciu – Fundata – Podu Dâmboviței – Dâmbovicioara – Peștera Dâmbovicioara.

Drumul de doar doi kilometri care străbate Cheile Brusturetului este asfaltat și parcurge cele trei defilee componente: Cheia Lungă, Cheia Strâmtă și Cheița. Traseul străjuit de stânci mai puțin înalte decât în Cheile Dâmbovicioarei are un farmec sălbatic și este ușor de parcurs pe jos sau cu mașina în orice sezon. La capătul lui vei găsi cabana Brusturet, aflată lângă intrarea în Parcul Național Piatra Craiului.

Peștera Dâmbovicioara

Peștera Dâmbovicioara se află pe marginea șoselei care străbate Cheile Dâmbovicioarei, la doar un kilometru distanță de satul Dâmbovicioara.

Golul subteran a fost săpat de pârâul Dâmbovicioara în stâncile care datează din Jurasic. Acum apa și-a schimbat cursul și nu mai trece prin peșteră. Peisajul este foarte frumos și face parte din farmecul excursiei.

Peștera este amenajată pentru accesul public și este ușor de vizitat pe un traseu de aproximativ 150 metri. Interiorul cu stalactite și stalagmite este iluminat în diverse culori, iar într-o nișă poți vedea osemintele de Ursus spelaeus (ursul cavernelor) descoperite aici.

Vizita durează aproximativ 20 de minute și se face sub îndrumarea unui ghid care povestește multe detalii interesante.

Peștera Uluce

Peștera Uluce se află și ea pe raza comunei Dâmbovicioara. Din satul Podu Dâmboviței trebuie să mergi pe șoseaua spre Brașov și de acolo la dreapta pe drumul spre localitatea Fundățica. După o oră și ceva de mers (depinde cât de mult te oprești să admiri peisajul) treci de Valea Urdei și vei vedea intrarea în peșteră pe stânga drumului, cam la 10 metri mai sus.

Cavitatea subterană este rezervație naturală de tip speologic cu statut de arie protejată de interes național.

Peștera este străbătută de un râu și nu este amenajată pentru circuitul turistic, dar o poți vizita. Echipează-te cu încălțăminte solidă antiderapantă, haine mai groase și o lanternă. Nu te aventura urcând sau coborând în locurile pe care nu le poți vizualiza clar.

Peștera Urșilor (peștera de la Colțul Surpat)

Îi vom spune în continuare peștera de la Colțul Surpat, pentru că vrem să evităm confuziile: în România există încă două cavități cu numele Peștera Urșilor, probabil tot din cauză că la interior au fost descoperite rămășițe de Ursus spelaeus, ca în acest caz.

Peștera de care vorbim se află pe Cheile Dâmbovicioarei, la 2 kilometri de satul Podu Dâmboviţei. Vei vedea pe stânga drumului o scară de beton care duce la intrare. Urcând îți dai seama de ce peștera a fost descoperită accidental de-abia în 1951 de un tăietor de lemne: e imposibil de văzut dinspre drum, iar în lipsa scării accesul este foarte dificil.

De la intrare pătrunzi în Sala Largă, din care se bifurcă galeria cu șanț și galeria cu nisip. Apa care a săpat cavitățile a fost un afluent al Dâmboviței dispărut de mult.

După ce a devenit accesibilă, peștera a fost vandalizată și lipsită de multe din formațiunile din interior, însă mai poți vedea mici stalactite. Frumusețea ei actuală este dată de modelele desenate de natură pe pereți, cu linii subțiri în desene complicate ca niște arabescuri și mici sclipiri ici-colo.

Satul Podu Dâmboviței din comuna Dâmbovicioara (jud. Argeș)

Satul Podu Dâmboviței face parte din comuna Dâmbovicioara și se află la intersecția Munților Bucegi cu Munții Leaota, pe culoarul Rucăr-Bran, la poalele Munților Iezer-Păpușa.

Numele localității provine de la un pod de lemn care se afla odinioară aici, pe drumul dintre Brașov și Pitești.

Podu Dâmboviței merită vizitat în primul rând pentru frumusețea peisajelor și tradițiile populare rămase vii, așa cum este și Răvășitul oilor, sărbătoarea din septembrie care marchează coborârea turmelor de la munte, ocazie cu care ciobanii împart proprietarilor de oi brânza, pastrama, blănurile și celelalte bunuri care li se cuvin. Sătenii serbează cu cântece și dansuri printre mici tarabe unde scot la vânzare brânzeturi, produse din carne, conserve de casă din legume și fructe, băuturi, obiecte artizanale etc.

La intrarea în localitate vei descoperi cu surprindere o colecție de statui. Exponatele fac parte dintr-un proiect al dramaturgului Paul Everac, care a avut în sat o casă de vacanță.

Satele de munte Șirnea și Ciocanu

Între satele Șirnea din Transilvania și Ciocanu din Țara Românească trecea pe vremuri granița dintre Austro-Ungaria și Țara Românească, iar în apropiere se afla Vama Giuvala. În Primul Război Mondial această zonă de frontieră a fost scena unor bătălii aprige, dovadă urmele de tranșee, de ziduri de apărare și de lăcașuri de mitralieră care se păstrează și azi (în Ciocanu vei găsi un panou explicativ). În 1916 aici s-au dus unele dintre primele lupte pentru Marea Unire, iar locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea a fost primul român care și-a dat viața pentru acest ideal național.

Șirnea are statutul de sat turistic încă din 1973, când regimul ceaușist l-a inclus într-un mic lot experimental. Relieful montan și gospodăriile răzlețe de la Șirnea și Ciocanu au salvat satele de la colectivizare, astfel încât localnicii și-au dus traiul liniștiți, păstrându-și tradițiile, arhitectura și obiceiurile pastorale.

Atât Șirnea, cât și Ciocanu sunt localități fermecătoare, cu peisaje de vis, perfecte pentru drumeții și agroturism. Poți petrece o vacanță de o săptămână și să faci în fiecare zi ceva nou. Poți vizita Muzeul Etnografic Nicolae Frunteș, poți lua masa la una dintre gospodăriile autorizate pentru gastronomie locală, poți învăța să călărești, poți merge cu căruța la stâne să descoperi gustul bulzului ciobănesc și al altor preparate specifice, poți face tir cu arcul ș.a. Îți prezentăm puțin mai încolo lista de activități recreative și sportive pe care le oferă DeȘirnea Experience.

Schitul Dragoslavele

Schitul Dragoslavele din comuna cu același nume (județul Argeș), a fost înființat în 1929 de preoții din zona Muscelului. Aici a fost construită o vilă pe care în același an comunitatea preoțească i-a dăruit-o ca reședință de odihnă Patriarhului Miron Cristea, un mare militant pentru Unire, primul patriarh al României Mari, regent și apoi prim-ministru. Pe peretele Casei Patriarhale se află o placă memorială care consemnează acest fapt.

Biserica din lemn cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din ansamblul monahal este un monument istoric cu un trecut foarte interesant.

Clădirea a fost construită în jurul anului 1717 în Transilvania, în satul Luna de Sus, comuna Florești, județul Cluj. Ca arhitectură, este o biserică maramureșeană; se spune că lucrările ar fi fost făcute de meșteri din Borșa (jud. Maramureș).

În 1933 biserica a fost mutată la Predeal, în tabăra de tineret Straja Țării, înființată de regele Carol al II-lea. În 1949 Patriarhul Justinian Marina a adus-o pe dealul Podișor din Dragoslavele, unde se află și acum.

Biserica păstrează mai multe picturi vechi naive, atribuite pictorului Nistor Zugravul din Feleac, care datează dinainte de 1842, anul sfințirii lăcașului.

Schitul Dragoslavele se află în apropiere de Rucăr, pe culoarul Rucăr-Bran, la aproximativ 450 metri distanță de DN73.

Izvoarele din Plai

Pe aria cătunului Valea Rea, la confluența dintre Dâmbovicioara cu valea Peșterii, aproape de marginea drumului care străbate Cheile Brusturetului, se află Izvoarele din Plai: un mănunchi de fire de apă care ies dintr-o stâncă și se revarsă în cascadă.

Peisajul este fermecător, dar partea cea mai spectaculoasă rămâne ascunsă. Dincolo de stânca din care țâșnesc izvoarele se află o peșteră ce nu poate fi vizitată. Intrarea are doar 25 de centimetri înălțime și dincolo de ea este un sifon, o cavitate tubulară plină cu apă provenită dintr-un râu subteran. Nu încerca să te strecori pe sub stâncă!

După o perioadă de secetă, în 1987, câțiva speologi au descoperit că nivelul apei din sifon scăzuse și au decis să exploreze peștera. După ce s-au târât cu greu cam 50 de metri au ajuns la o sală cu boltă înaltă și pereți de un alb imaculat, cu stalactite, stalagmite, coloane, perle de cavernă și alte formațiuni rar întâlnite în cavitățile săpate de ape în rocile Pietrei Craiului.

Curmătura Groapelor

Curmătura Groapelor este o șa pitorească aflată la 1.389 metri altitudine de unde ai o vedere superbă spre satul Șirnea și masivul Piatra Craiului. Cel mai simplu drum până aici pornește din satul Șirnea și este marcat cu triunghi roșu. Traseul nu este deloc dificil și poate fi parcurs în orice sezon.

Centrul de călărie și agrement DeȘirnea Experience

Poți petrece la Șirnea o vacanță foarte bogată. Centrul de călărie și agrement DeȘirnea Experience organizează numeroase activități interesante. Ai de unde alege în orice sezon:

• lecții de călărie și alte activități ecvestre;
• plimbări călare, cu căruța sau cu sania trasă de cai;
• hipoterapie;
• drumeții pe trasee de diferite lungimi și grade de dificultate;
• excursii cu bicicleta pe drumuri de munte (centrul închiriază biciclete clasice sau electrice, mountain bikes sau e-mountain bikes);
• excursii cu mașini de teren;
• tururi ghidate la gospodării și stâne (inclusiv degustări de produse autentice);
• participarea la activitățile sătenilor și la evenimentele comunității;
• tabere de fotografie și de wilderness;
• tir cu arcul;
• slacklining;
• bird watching – poți privi păsările sălbatice din observatorul special construit sau în plimbări tematice;
• vizite la vâltorile cu păstrăvi;
• înălțare de zmeie ș.a.

Vezi toată lista de activități pe site-ul centrului: https://www.desirnea.ro.

Trasee turistice în Parcul Național Piatra Craiului

Parcul Național Piatra Craiului se întinde pe 14.766 de hectare. Pe această suprafață există o vastă rețea de trasee de drumeție sau de mountain bike pe care le poți străbate pe cont propriu sau în excursii ghidate organizate de administrația Parcului (care necesită rezervare prealabilă).

Am selectat pentru tine câteva trasee frumoase, cu dificultate redusă:

Din Zărnești:

• Zărnești – Prăpăstiile (cheile) Zărneștilor – Cabana Curmătura (marcaj dungă albastră verticală);
• Zărnești – Prăpăstiile Zărneștilor – La Table (marcaj cruce roșie);
• Zărnești – Fântâna lui Botorog – Valea Curmătura – Cabana Curmătura (marcaj dungă galbenă verticală);
• Zărnești – satul Peștera (marcaj dungă roșie verticală);

De la Casa Folea din satul Peștera:

• Casa Folea – Prăpăstiile Zărneștilor – Valea Cheii – Cabana Curmătura (marcaj triunghi galben);
• Casa Folea – Toancheș – Măgura Mică – Fântâna lui Botorog (marcaj dungă roșie verticală);
• Casa Folea – Valea Pietrelor – Șaua Joaca – Șaua Vlădușca (marcaj cruce roșie).

Din Șirnea:

• Șirnea – Podu Dâmboviței (marcaj cruce albastră);
• Șirnea – Curmătura Groapelor (marcaj triunghi roșu).

Mai multe trasee de drumeție cu diferite grade de dificultate găsești aici.

Unde te cazezi? Alege Transylvanian Inn pentru peisaje de poveste, confort deplin și experiențe culinare memorabile!

Pentru o vacanță reușită cu prietenii în zona Țării Bârsei, localitatea Bran este un punct de plecare excelent. Îți recomandăm să te cazezi împreună cu partenerii de drum la Vila Transylvanian Inn din satul Predeluț, comuna Bran. Aici sunteți departe de zgomotul și agitația stațiunilor și aveți parte de relaxare totală în mijlocul unor peisaje de poveste.

Camerele confortabile au balcoane cu priveliști superbe către Castelul Bran, Cetatea Râșnov, munții Bucegi și Piatra Craiului. Restaurantul are un meniu cu bunătăți deosebite și o terasă cu vedere spre Castelul Bran înconjurat de munții care se înlănțuie cât vezi cu ochii. Pentru grupuri se pot prepara meniuri vegane, lacto-vegetariene, fără gluten, fără zahăr etc. Trebuie doar să comunicați gazdelor ce preferințe aveți.

În fiecare zi puteți face o altă excursie sau puteți vizita Branul, Cetatea Rucăr și alte atracții din apropiere. După micul-dejun savuros inclus în costul cazării veți porni la drum cu energie și bună-dispoziție, iar dacă vreți să faceți un picnic pe traseu rugați din timp personalul vilei să vă pregătească pachete cu gustări; vor fi delicioase.

Dacă vreți să reveniți la prânz veți fi răsfățați cu alte preparate gustoase, iar cinele savuroase vor avea un plus de farmec în restaurant, cu priveliștea cerului înstelat și luminile care pun în valoare Castelul Bran.

Transylvanian Inn vă așteaptă cu numeroase locuri fermecătoare unde să vă relaxați pe deplin, pe terase sau în grădină, în balansoare sau pe bănci, la soare sau la umbră, pe iarbă, în foișoare sau în intimitatea bibliotecii cu vedere panoramică.

Detalii și rezervări pe https://transylvanianinn.ro.